Sevilla – Osasuna – Exemplul perfect de munca si, totodata, profesionalism il reprezinta cluburile spaniole de fotbal Sevilla FC si CA Osasuna. Fara a beneficia de puterea financiara a cluburilor ce domina fotbalul din Peninsula Iberica de multe decenii, precum Barcelona sau Real Madrid, aceste echipe au continuat sa persevereze, de aici si imaginea foarte buna cu care sunt vazute in prezent.
Fondate cu foarte mult timp in urma (Sevilla – 1890 ; Osasuna – 1920), aceste grupari spaniole de fotbal si-au dat intalnire pentru prima data in anul 1932. Se formase de putin timp sistemul competitional al tarii, unul care a rezistat si pana astazi, insa concurenta era una mai apriga. Deoarece nu reusisera in acel moment sa se numere printre gruparile ce se bateau pentru titlul national, Sevilla vs Getafe a inceput ca un duel de liga secunda. De foarte multe ori campionii Andaluziei la acea vreme, cei de la Sevilla plecau cu prima sansa in primul duel oficial cu nou-promovata Osasuna, unul pe care acestia aveau sa il castige cu scorul de 3-1.
Evolutia celor doua formatii nu se putea opri doar in esalonul secund, astfel un interval de timp foarte primeau si atentia pe care si-o doreau. Daca sunteti obisnuiti ca in ziua de azi Sevilla-Osasuna sa fie un duel din La Liga, ei bine, prima partida oficiala in aceasta competitie avea sa se desfasoare in anul 1935. Intrucat Los Nervionenses erau cei care promovau primii, inca o data, acestia aveau deja avantaj in momentul in care si Osasuna facea pasul catre prima divizie. Cu toate acestea, fara a avea contact pana in acel moment cu cel mai inalt nivel al tarii, in prima partida oficiala dintre cele doua in ”lumina reflectoarelor” echipa din Pamplona avea sa se impuna cu scorul de 6-3. Pe langa faptul ca bifau o victorie istorica, Los Rojillos reuseau si o alta performanta: succesul in partida cu cele mai multe goluri din acest moment (9).
Inainte de a ne apropia de zilele noastre, trebuie sa aflam si felul cum s-au descurcat cele doua grupari pana la sfarsitul secolului anterior. In linii mari, caci nu putem detalia fiecare duel pana in anii 2000 sau sa analizam prestatia din fiecare sezon, dorim sa creionam situatia generala. Daca acest duel a avut de suferit la capitolul imagine, ambele ajungand in cateva situatii in diviziile inferioare, problema principala a fost lipsa trofeelor. Daca Osasunei nu-i putem imputa prea multe caci nu au avut, in mare parte din timp, jucatori pe care cele mai valoroase formatii ale tarii sa si-i doreasca cu adevarat, andaluzii sunt cei care nu au punctat destul de mult. Desi la capatul primei jumatati a secolului trecut se puteau lauda cu 4 trofee (un campionat si trei cupe), in viitorii 50 ani Sevilla nu a mai reusit nici macar un trofeu.
Daca pana in anii 2000 cele doua formatii erau putin cunoscute in cele mai indepartate colturi ale lumii, aceste lucruri aveau sa se schimbe in bine pentru acestea. Mai exact, Sevilla este un club foarte apreciat in acest moment mai mult datorita palmaresului european decat al celui national. Cu 5 trofee la activ, andaluzii si-au croit o imagine de specialista a Europa League, insa acest drum a fost pavat cu multa sarguinta. In urma succesului din anul 2006, primul din istorie, Sevilla avea sanse foarte mari de a-si apara trofeul in momentul intalnirii cu Osasuna. Era o faza superioara, semifinalele Cupei Uefa (denumirea din acel moment a Europa League), o performanta extraordinara si pentru trupa din Pamplona.
Sub conducerea lui Ziganda, Osasuna avea in acel moment niste jucatori ce aveau sa plece pe bani buni de la aceasta echipa, precum Soldado, Raul Garcia sau Juanfran, insa plecau, totusi, cu sansa a doua caci nici andaluzii nu erau mai prejos. Desi in partida din tur Osasuna a castigat la limita, cu 1-0 (gol Soldado), Dani Alves, Luis Fabiano si compania aveau sa redreseze lucrurile pe Ramon Sanchez Pizjuan. 2-0 pentru andaluzi (Fabiano, Renato), cei care aveau sa castige si competitia in cele din urma.
De la acel an magnific pentru cele doua formatii, 2007, lucrurile au evoluat putin diferit. Duelurile dintre cele doua formatii s-au jucat destul de des, insa nu in fiecare sezon, asta si pentru ca echipa din Pamplona a avut cateva momente de cotitura. S-au inregistrat cateva retrogradari, dar mereu au avut puterea sa se ridice, chiar daca nu au avut obiective prea marete. De partea cealalta, echipa care a inregistrat mai multe victorii in meciurile directe nici ea nu a rupt gura targului pe plan national (Copa del Rey – 2010), insa a compensat acolo unde am specificat deja, in Europa League (2014, 2015, 2016).
Am adunat cateva momente din istoria celor doua formatii, insa trebuie sa ne uitam si la situatia actuala a rivalitatii, cel mai bun indicator fiind chiar confruntarile din sezonul 2019/2020. In timp ce Sevilla avea ca obiectiv pentru aceasta campanie o noua calificare in cupele europene, cei de la Osasuna aveau ca scop principal evitarea retrogradarii.
Au avut destul timp sa-si intre in forma deoarece duelul propriu-zis a fost programat abia in runda cu numarul 16 din La Liga. Aveam parte de unul dintre cele mai tari meciuri ale acelei etape, forma echipelor fiind la un nivel foarte bun. In timp ce gazdele se aflau undeva la mijlocul clasamentului, in obiectiv asadar, Sevilla se clasa pe locul 3, la o distanta foarte mica de cele mai valoroase echipe ale tarii: Real si Barcelona.
Pe El Sadar Osasuna se descurca excelent pana in aceasta faza a campionatului, motiv pentru care inca din minutul 5 au fost la un pas de a trece in avantaj. Doar bara transversala s-a opus deschiderii scorului, executia varfului gazdelor, Avilla, fiind una la care goalkeeperul Vaclik era doar spectator.
Meciul incepuse exact asa cum doreau si cei din tribune, dar si cei care il urmeau de pe micile ecrane, un stil pe care andaluzii il apreciau din plin. A reusit sa gestioneze momentul critic, asta si datorita experientei din afara granitelor, iar in minutul 11 ofereau replica. Daca incercarea echipei din Pamplona era ratata de putin, nu acest lucru il putem spune si despre cea a oaspetilor. Pe fondul unei ofensive prea avansate, Los Rojillos plateau cu pretul unui gol. Viteza fostului jucator al Barcelonei, Munir, a fost foarte bine pusa in valoare de catre decarul Banega, iar din pozitie centrala atacantul spaniol a dat dovada de un gest de finete, invingandu-l pe Perez.
Era un rezultat foarte bun pentru trupa oaspete, tinand cont ca intalneau un adversar asa de ostil, insa nu au reusit nici macar pana la finalul primei reprize sa se mentina in avantaj. Daca la Sevilla multi jucatori noi veniti se integrasera foarte bine si in randul formatiei din regiunea Navarre cineva se simtea ca acasa. La multi kilometrii de locul natal (Argentina), insa Avilla era aplaudat la scena deschisa si in aceasta runda de catre fanii echipei, gratie golului egalizator. Sut violent sub bara transversala spre deliciul fanilor ce doreau sa vada un meci mai echilibrat.
Favoriti, ce-i drept, la casele de pariuri inaintea duelului, oaspetii demonstrau inca o data de ce sunt asa de vulnerabili in aparare, dupa ce la doar 8 minute de la reluare se semna ocazia reprizei. O pasa filtranta intre parteneriatul Kounde-Navas, insa din pozitie favorabila mijlocasul Ruben Garcia lovea doar stalpul din dreapta al portii aparate de portarul ceh.
Au presat pe final, au avut si cateva ocazii importante, dar in final andaluzii trebuiau sa se multumeasca cu un rezultat de egalitate, unul care era destul de echitabil daca urmarim statisticile.
Nu foarte multe lucruri s-au schimbat pana in returul din runda cu numarul 26, situatia din clasament fiind aproximativ asemanatoare. Daca in tur nu aveam o favorita dinainte anuntata, pe Ramon Sanchez Pizjuan se schimbau putin lucrurile. Pe acest stadion in care andaluzii au facut atat de multa performanta in ultimii ani se anunta inca o seara fericita. Nu mai mult de 13 minute le-au trebuit oamenilor lui Lopetegui sa inscrie, golul venind din partea unui jucator aflat la sezonul de debut, En-Nesiry.
Emotiile pareau sa se risipeasca inca de la finalul primei reprize, asta dupa ce in minutul 45 argentinianul Ocampos gasea si el calea spre gol, gratie unei lovituri de cap directionate la coltul lung al portii lui Herrera. Rar le-a fost dat suporterilor alb-rosiilor din Sevilla ca favoritii lor sa mai poate pierde o partida din maini in asemenea situatie, insa actul secund era unul greu de prezis.
Condamnati la infrangere in urma desfasurarii primei reprize, nimic nu mai aveau cum sa ii salveze la felul in care incepuse si actul secund. La doar cateva minute de la reluarea (min.54), portarul oaspetilor era eliminat pentru un hent in afara careului, devenind astfel o misiune si mai facila pentru andaluzi. In mod normal orice urmaritor al partidei ar fi spus ca s-a terminat totul, insa de aceea este fotbalul cel mai apreciat sport al planetei, deoarece ofera anumite emotii greu de descris in cuvinte.
Cu un om mai putin si condusi la doua goluri diferenta, Osasuna era pe cale sa reuseasca cea mai tare remontada a sezonului. La capatul a doar 20 de minute din momentul eliminarii, fanii gazdelor erau la propriu stupefiati. Tabela de scor arata egalitate, scor 2-2, in urma reusitelor lui Aridane si Torres.
Ar fi fost o umilinta pentru care echipa gazda ar fi platit destul de scump in fata propriilor suporteri si a mass-mediei, dar salvarea s-a intrezarit in cele din urma. Tot atacantul marocan era cel care le salva pielea colegilor, intr-un moment al jocului (min.90) in care tensiunea era la apogeu.
Pana la noi dueluri Sevilla vs Osasuna va lasam scrisa statistica meciurilor din 1932 si pana in prezent, una care arata urmatoarele cifre: