Milan – Lazio- Poate nu cel mai disputat sau cel mai mare derby al Italiei, insa cu siguranta confruntarile directe dintre AC Milan si Lazio au fost adus mereu meciuri tari si foarte disputate, ambele formatii fiind printre cele mai mari cluburi din istoria fotbalului italian.
AC milan a fost fondata in anul 1899 ca Milan Football and Cricket Club de catre doi englezi. 13 Decembrie este data la care clubul s-a fondat.
Doar doi ani de la infiintare au trecut pana la primul titlu de campioana pentru milanezi si ulterior inca 5 ndiferenta pana la 2 titluri consdecutive, in anii 1906 si 1907.
In anul 1908formatia din Milano s-a impartit in doua tabere , datorita neintelegerii cu privirire la aducerea la echipa a unor jucatori straini.
Astfel, s-a format si Internazionale Milano.
Pana in anul 1950, AC Milan nu a reusit sa mai castige un titlu. Titlul din sezonul 1950-1951 a fost doar un inceput in ceea ce avea sa fie un deceniu foarte bun al cluibului. 1955, 1957 si 1959 au fost anii in care AC Milan a reusit din nou nsa castog titlul. Apoi, in 1962 AC Milan reusea din nou sa castige titlul, pentru ca apoi, un an mai tarziu, acestia isi adaugau in palmares si prima Cupa Europeana, dupa succesul din finala contra portughezilor de la Benfica.6 ani mai tarziu acestia reuseau sa castige din nou cea mai buna competitie intre cluburi din Europa, de aceasta data contra olandezilor de la Ajax, scor 4-1.
In toata aceasta periaoda, milanezii au reusit sa castige si Cupa ITaliei, in 1967, succes contra Padovei. Fiind implicati intr-un scandal cu meciuri aranjate, acestia au fost retrogradati in a doua divizie. Sezonul 1980-1981 a fost unul foarte bun, AC Milan reusind promovarea imediata, insa au retrogradat din nou dupa ce s-au clasat pe antepenultimul loc al clasamentului. Sezonul 1982-1983 i-a adus din nou in Serie B, dar Milan a promovat din nou, usor. Sezonul 1983-1984 al Serie A a fost unul bun pentru AC Milan, clasandu-se pe pozitia a sasea.
Pe 20 Februarie 1986, AC Milan a adus ca investitor principal pe Silvio Berlusconi. Acesta a investit mult in cluib si jucatori, reusind sa aduca la echipa nume mari ale fotbalului din anii respectivi precum Ruud Gullit, Marco Van Basten, Paolo MAldini sau Franco Baressi. N-a durat mult pana la primul succes dupa venirea lui Berlusconi. AC Milan a reusit sa castige titlul din nou, dupa 9 ani de pauza, la sfarsitul sezonul 1986-1987. Acestia au reusit sa invinga in finala formatia din Romania, Steaua Bucuresti.AC Milan a reusit performanta extraordinara de a se impune in finala Cupei Campionilor Europeni, 2 ani la rand, pentru ca dupa succesul cu Steaua, anul urmator a urmat succesul din finaka contra Benficai.
Tototdata, echipa Milanului din sezonul 1989-1990 a fost aleasa de catre World Soccer Magazine, formatia cea mai puteernica din istorie.
Antrenorul care a fost la carma Milanului 6 sezoane a rand, Arigo Sacchi a parasit formatia AC Milan in 1991, fiind inlocuit de Fabio Capello, acesta reusind sa castige 3 titluri consecutive in primii 3 ani de la venirea la echipa, in anii 1992, 1993 si 1994, pentru ca apoi sa vina inca 3 ani consecutivi cu AC Milan in finala Champions LEague. Au fost fara indoiala anii de glorie ai clubului, pentru ca Milan chiar a format o formatie puternica intai sub comanda lui Sacchi, pentru ca apoi, Capello sa faca performante la acelasi nivel. In finala Champlions League din 1993, Milan a pierdut totusi in fata francezilor de la MArseille, dar si-au luat revansa un an mai tarziu, dupa succesul cu 4-0 contra Barcelonei. In 1996 a venit si randul lui Capello sa plece de la echipa, mergand sa antreneze la Real MAdrid.
Urmatoarea perioada de succes a clubului a fost sub comanda lui Carlo Ancelotti, un alt antrenor italiana care i-a condus pe milanezi pana in finala Champions League in sezonul 2002-2003, finala disputata contra compatriotilor de la Juventus. A fost o finala foarte echilibrata care a ramas indecisa pana la loviturile de departajare, unde AC Milan s-a impus.Sezonul 2003-2004 a fost unul cu un nou titlu adaugat in vitrina culbului si ulterior, calificarea in finala Champions League, la 2 ani de la succesul contra celor de la Juiventus. Milan intalnea Liverpool in finala, finala care va ramane in istorie, ca una dintre cele mai tari, daca nu cea mai frumoasa. 3-0 la pauza a fost scorul pentru Milan, acestia jubiland contra englezilor in prima repriza. Repriza a doua insa a adus un spectacol total la poarta cealalta, Liverpool reusind sa inscrie de 3 ori intr0un interval de 10 minute si astfel, finala a ajuns in prelungiri. In prelungiri a fost un meci foarte spectaculos in continuare cu ocazii si de o parte si de alta, insa nu s-a mai inscris. Liverpool s-a impus la loviturile de departajare si reuseau minunea care la pauza era greu de sperat chiar si de cei mai ionfocati fani ai clubului.
Din nou, la doi ani distanta, Milan ajungea din nou in finala Champions LEague, jucata contra celor de la Liverpool. Era o revansa de luat pentru AC Milan. Poate ca asta a fost cheia spre victoria care a adus al 6-lea titlu de campioana a Europei. Milam a reusit sa castige si Cupa Mondiala a CLuburilor in 2007.
In anul 1987, Silvio Berlusconi a hotarat sa il aduca la Milan pe Van Basten, jucatorul de atunci al celor de la AJa Amsterdanm. Ulterior, in 1988 au fost adusi inca doi olandezi, Ruud Gullit si Frank Rijkaard.
In primul sezon la Milan, Van Basten a jucat doar 11 meciuri, ratand multe meciuri din cauza unei probleme la glezna. In sezonul 1988-1989, Van Basten a castiat Balonul de Aur. Acesta a reusit sa inscrie de 19 ori in Serie A si de 32 de ori in toate competitiile in sezonul respectiv. Sezonul urmator a fost al doilea consecutiv cand Van Basten reusea sa castige titlul de golgheter in Serie A si a adus si pasa de gol decisiv reusita in finala Champions LEague contra Benficai.
SEzonul de Seria A 1990-1991 n-a fost unul deloc grozav pentru milanezi si atunci a fost adus la echipa Fabio Capello pe postul de antrenor principal. 25 de goluri a reusit Van Basten sa marcheze in primul sezon de la venirea lui Capello.
Ultimul meci jucat de Van Basten in tricoul lui Milan a fost in finala Champions League din 1993, pierduta impotriva celor de la Marseille, 0-1.
Van Basten, desi a avut mari sperante inainte Cupei Mondiale din 1994 pentru a fi prezent in Statele Unite, acesta din pacate a lipsit de la turneul final. In 1995, dupa 2 ani in care a stat departe de gazon, olandezul a declarat ca vrea sa se retraga din activitatea de fotba;ist profesionist.
Paolo MAldini a fost un fotbalist profesionist care a jcuat pe postul de fundas lateral stanga sau fundas central. Maldini detine recordul pentru cele mai multe aparitii in tricoul milanezilor, 647 la numar. In cariera de fotbalist acesta si-a petrecut 25 de sezoane in tricoul lui
AC Milan, in Serie A. A castigat 25 de trofee in tricoul lui Milan, Uefa Champions League de 5 ori, de 7 ori a reusit sa castige titlul in Italia, o cupa a Italiei, 5 Supercupe, 5 Supercupe ale Europei, 2 titluri Intercontinentale si o Cupa Mondiala a cluburilor.
In toti acesti ani Maldini a reusit sa joace la un nivel foarte bun si a devenit unul din cei mai buni fundasi al fotabalului de atunci si totodata a ramas in istorie ca unul din cei mai buni fundasi din istoria fotbalului. Dupa retragerea lui din sezonul 2008-2009, Milan a retras numarul 3, numarul purtat de fundasul italian.
Maldini si-a facut debutul pentru nationala Italiei in anul 1988, reusind sa joace pentru 14 ani in tricoul nationalei ITaliei, reusind sa stranga 126 de mecirui, record pana la doborarea acestuia de catre Fabio Canavaro si Giangluigi Buffon. Maldini a fost si capityanul nationalei Italiei timp de 8 ani, reusind sa stranga 74 de meciuri in care a purtat banderola.
Desi nu a reusit sa castige un titlu mondial sau european cu Italia, Maldini a jucat 2 finale, cea de la mondialul american din 1994 , contra Braziliei si cea din 2000 de la europeanul din Olanda si Belgia, finala pierduta contra Frantei.
Maldini a fost al treilea in clasamentul Balonului de Aur in 1994 si 2003. In 2002 a fost ales fundasul central al formatiei Cupei Mondiale din acel an. Totodata, a fost ales si de Pele in classamentul cu cei mai buni 100 de fotbalisiti ai tuturor timpuerilor.
Roșul și negrul sunt culorile care au reprezentat clubul de-a lungul întregii sale istorii. Au fost aleși pentru a reprezenta ardoarea arzătoare a jucătorilor (roșu) și teama adversarilor de a provoca echipa (negru). Rossoneri, porecla folosită pe scară largă a echipei, înseamnă literalmente „roșu și negru” în italiană, cu referire la culorile dungi din tricoul său.
O altă poreclă derivată din culorile clubului este Diavolul. O imagine a unui diavol roșu a fost folosită ca logo-ul Milanului la un moment dat, cu o stea de aur pentru excelența sportivă, situată lângă ea. Așa cum se obișnuiește în fotbalul italian, vedeta de deasupra logo-ului a fost acordată clubului după ce a câștigat 10 titluri de ligă, în 1979. Mulți ani, insigna Milanului a fost pur și simplu Steagul Milanului, care a fost inițial steagul Sfântului Ambrozie Insigna modernă folosită astăzi reprezintă culorile clubului și steagul Comune di Milano, cu acronimul ACM în vârf și anul de fundație (1899) în partea de jos.
Pantaloni scurți albi și șosete negre sunt purtați de obicei ca parte a benzii de acasă. Fâșia din Milano a fost întotdeauna complet albă. Este considerat atât de fani cât și de club ca o fâșie norocoasă în finala Ligii Campionilor, datorită faptului că Milan a câștigat șase finale din opt într-o fâșie albă (pierzând doar în fața lui Ajax în 1995 și Liverpool în 2005) , și a câștigat doar unul din trei în faza de acasă. Cea de-a treia bandă, care este foarte rar folosită, se schimbă anual, fiind în cea mai mare parte neagră cu tunsori roșii în ultimele sezoane.
Stadionul echipei este locul 80.018 San Siro, cunoscut oficial sub numele de Stadio Giuseppe Meazza după fostul jucător care a reprezentat atât Milan cât și Internazionale. Numele cel mai des utilizat, „San Siro”, este numele districtului în care se află. San Siro a fost casa Milanului din 1926, când a fost construită în mod privat prin finanțarea de la acea vreme a președintelui Milanului, Piero Pirelli [it]. Construcția a fost realizată de 120 de lucrători și a durat 13 luni și jumătate pentru a fi finalizată. Stadionul a fost deținut de club până în momentul în care a fost vândut orașului în 1935, iar din 1947, a fost împărțit cu Internazionale când celălalt club milanez major a fost acceptat ca chiriaș comun.
Primul joc jucat pe stadion a fost pe 19 septembrie 1926, când Milan a pierdut cu 6–3 într-un meci amical cu Internazionale. Milan a jucat primul său meci de ligă la San Siro la 19 septembrie 1926, pierzând cu 1–2 în fața Sampierdarenesei. Dintr-o capacitate inițială de 35.000 de spectatori, stadionul a suferit câteva renovări majore, cel mai recent în pregătirea Cupei Mondiale FIFA din 1990, când capacitatea sa a fost stabilită la 85.700, toate acoperite cu un acoperiș din policarbonat. În vara anului 2008, capacitatea sa a fost redusă la 80.018, pentru a îndeplini noile standarde stabilite de UEFA.
Bazat pe modelul englezesc pentru stadioane, San Siro este proiectat special pentru meciurile de fotbal, spre deosebire de multe stadioane polivalente utilizate în Serie A. Prin urmare, este renumit în Italia pentru atmosfera sa fantastică în timpul meciurilor, în mare parte datorită apropierii stă pe teren. Folosirea frecventă a flăcărilor de către susținători contribuie la atmosferă, dar practica a cauzat ocazional probleme.
S-a infiintat in anul 1900 si si-a petrecut cea mai mare parte a istoriei in Serie A, prima divizie a fotbalului italian.
De doua ori au reusit acestia sa castige titlul de campioana a Italiei, prima data in 1974 si a doua oara in 2000.
DE 7 ori au reusit sa castige Cupa Italieisi de 5 ori Supercupa Italiei. Pe plan european LAzio a reusit sa triumfe o data in Cupa Uefa si o data in Supercupa Europei.
Primul trofeu castigat a venit tarziu, in 1958, Lazio reusind sa trimufe in finala Cupei Italiei. Ulterior, in 1974, acestia au reusit sa castige si primul titlu.
Perioada cea mai buna din istoria clubului a fost anii ’90, perioada in care au reusit performantele pe plan european si a doua reusita din campionat la inceputul noului mileniu.
In 1999 formatia puternica construita de Lazio s-a impus impotriva celor dela Manchester United in Supercupa Europei.
Datorita unei crize economice din 2002, presedintele clubului, de atunci, Sergio Cragnotti a fsot fortat sa paraseasca clubul si o data cu el si alti jucatori de valoare.
Cu toate ca au intampinat probleme destul de mari, cei din Roma au reusit sa mai castige Cupa Italiei in 2004, 2009, 2013 si 2019.
Clubul isi disputa meciurile de pe teren propriu pe Stadio Olimpicio din Roma, impartind stadionul cu rivala din oras, AS Roma.
LAzio a luat nastere pe 9 Februarie 1900, insa au jucat la nivel de amatori timp de 10 ani, cand au ajuns in prima divizie din Italia, ratand apoi in deceniul respectiv, de 3 ori titlul, in urma unor finale de play-off pierdute contra celor de la Pro Vercelli, Casale si Genoa.
Clubul a participat la primul Serie A organizat de catre federatia italiana si au reusit sa termine pe locul secund in anul 1937.
Anii ’50 au venit pentru LAzio cu clasari la mijlocul clasamentului si cu Cupa Italiei castigata in 1958. Apoi, acestia au retrogradat in 1961, in Serie B, insa au revenit pe prima scena doi ani mai tarziu.
Dupa mai multe clasari tot pe la mijlocul clasamentului, clubul a retrogradat din nou la finalul sezonului 1970-1971. Lazio a fost foarte aproape de tilul in sezonul 1972-1973, dar totusi au reusit aceasta performanta un an mai tarziu.
Inceputul anilor ’80 a venit pentru LAzio cu probleme in legatura cu anumite meciuri aranajate, motiv pentru care acestia au fost retrogradati in Serie B, ramanand acolo timp de 3 sezoane la rand, aceasta fiind poate cea mai neagra perioada din istoria clubului.
S-au intors in 1983 in Serie A si au reusit sa evite retrogradarea in ultima etapa. Urmatorul sezon a fsot dezastruos pentru laziali, acestia clasandu-se ultimii, cu doar 15 puncte acumulate in intregul sezon.
Poate cel mai greu an pentru acestia a fost in 1986 dupa retrogradare, pentru ca a venit o depunctare de 9 puncte, din nou, din cauza problemelor cu meciuri aranajte. Astfel ca, Lazio a avut parte de un sezon extrem de greu in Serie B, in care s-au batut la retrogradare, de care au scapat doar in urma abrajelor castigate impotriva celor dela Taranto si Campobasso.
Venirea lui Sergio Cragnotti din 1992 a adus o scimbare majora la club datorita faptului ca au inceput sa fie investiti bani buni in club, intai prina aducerea englezului Paul Gascoigne de la Tottenham in schimbul a 5,5 lire sterline, iar apoi prin aducerea lui Juan Sebastian Veron, pentru 18 milioane de lire sterline, trasnfer record la nivel mondial pentru perioada respectiv. Ulterior, a mai fost adus si Hernan Crespo de la Parma pentru 35 de milioane de eruo, o suma uriasa pentru acele vremuri.
Lazio au incheiat pe locul 2 sezonul incheiat in 1995, pe 3 in 1996 si pe locul 4 la sfarsitul sezonului incheiat in 1997.
Anii ’00 au inceput foarte prost cu un declin imens pentru cei de la Lazio, fiind probleme financiare foarte mari la echipa, acestia au fsot nevoiti totodata sa vanda cei mai buni jucatori printre care si capitanul Alessandro Nesta.
In 2007 clubul cu toate ca s-a calificat in Cupa Uefa, au fost exclusi din competitiile europene din nou, din cauza problemelor legate de meciuri aranjate.
In sezonul 2006-2007, desi au inceput sezonul depunctati, cei de la Lazio au reusit o clasare pe locul 3 care i-a dus catre p[reliminariile Champions League a urmatorului sezon, unde au trecut de Dinamo Bucuresti, pentru a merge in grupe unde au intalnit Real Madrid, Werder Bremen si Olympiacos.
Sezonul urmator a fost unul extrem de slab pentru Lazio care a terminat campionatul abia pe locul 12, insa in sezonul 2008-2009 au reusit sa castige finala Cupei Italiei, contra celor de la Sampdoria.
Lazio a inceput sezonul 2009-2010 foarte bine cu un succes impotriva celor de la Inter in finala Supercupei ITaliei, disputate la Beijing.
Lazio a mai reusit sa castige Cupa Italiei in sezonul 2012-2013 si ulterior in sezonul 2018-2019. In Decembrie 2019, acestia au reusit sa castige inca o Supercupa dupa succesul din finala impotriva celor de la Juventus, scor 3-1.
Lazio s-au clasat în Serie A în 1995, al treilea în 1996 și al patrulea în 1997, pierzând apoi campionatul cu doar un punct față de Milano în ultimul meci al campionatului din 1999 înainte, cu piesele lui Siniša Mihajlović, Alessandro Nesta, Marcelo Salas și Pavel Nedvěd în lateral, câștigând cel de-al doilea Scudetto în 2000, precum și dubla Coppa Italia cu Sven-Göran Eriksson (1997–2001) ca manager.
În plus, Lazio a câștigat Supercoppa Italiana de două ori și a învins Manchester United în 1999 pentru a câștiga Super Cupele UEFA.
În 2000, Lazio a devenit, de asemenea, primul club italian de fotbal care a fost cotat pe piața de valori din Italia Piazza Affari.
Odată cu scurgerea banilor, rezultatele Lazio s-au agravat încetul cu încetul anilor. În 2002, un scandal financiar care i-a implicat pe Cragnotti și multinaționala sa de produse alimentare Cirio l-a obligat să părăsească clubul, iar Lazio a fost controlat până în 2004 de către managerii financiari de îngrijire și o piscină bancară. Acest lucru a forțat clubul să-și vândă jucătorii de vedetă și chiar căpitanul favorit al fanilor Alessandro Nesta. În 2004, antreprenorul Claudio Lotito a achiziționat majoritatea clubului.
În 2006, clubul s-a calificat la Cupa UEFA 2006-2007 sub antrenorul Delio Rossi. Totuși, clubul a fost exclus din competițiile europene din cauza implicării într-un scandal de fixare a meciurilor.
În sezonul 2006-2007, în ciuda unei deduceri de puncte mai târziu, Lazio a obținut o poziție pe locul trei, obținând astfel calificarea în a treia rundă de calificare a UEFA Champions League, unde au învins Dinamo București pentru a ajunge în faza grupelor și au încheiat locul patru. în grupul format din Real Madrid, Werder Bremen și Olympiacos. Lucrurile din liga nu au mers mult mai bine, echipa petrecând cea mai mare parte a sezonului în jumătatea de jos a tabelului, stârnind protestele fanilor și, în cele din urmă, a încheiat sezonul Serie A pe locul 12. În sezonul 2008-2009, Lazio a câștigat a cincea Coppa Italia, învingându-l pe Sampdoria în finală.
Lazio a început sezonul 2009-2010 jucând Supercoppa Italiana contra Inter la Beijing și câștigând meciul 2–1, cu golurile lui Matuzalém și Tommaso Rocchi.
Lazio a câștigat Copa Italia 1–0 2012–13 peste rivalii romi, cu singurul gol venit de la Senad Lulić. Lazio a câștigat Copa Italia 2–0 în perioada 2018–19 în fața Atalantei, câștigând al șaptelea titlu în general.
La 22 decembrie 2019, Lazio a câștigat cel de-al cincilea titlu de Supercoppa Italiana, în urma unei victorii cu 3-1 asupra lui Juventus.
Culorile albului și albastru cerului Lazio s-au inspirat din emblema națională a Greciei, datorită faptului că Lazio este un club sportiv mixt, acest lucru a fost ales ca recunoaștere a faptului că Jocurile Olimpice Antice și alături de tradiția sportivă din Europa este legată de Grecia.
Inițial, Lazio a purtat o cămașă care a fost împărțită în alb și albastru cer, cu pantaloni scurți și șosete negre. După un timp de a purta foarte devreme o cămașă albă, Lazio a revenit la culorile pe care le poartă astăzi. Unele sezoane Lazio au folosit o cămașă albastră și albastră cu dungi, dar, de obicei, este albastru deschis cu o tunsă albă, cu pantaloni scurți și șosete albe. Culorile clubului au dus la porecla italiană de Biancocelesti.
Insigna și simbolul tradițional al clubului Lazio este vulturul, care a fost ales de către membru fondator Luigi Bigiarelli. [33] Este o recunoaștere a emblemei lui Zeus (zeul cerului și al tunetului în mitologia greacă) cunoscut frecvent ca Aquila; Utilizarea simbolului de către Lazio a dus la două dintre poreclele lor; le Aquile („Vulturii”) și Aquilotti („Vulturii”). Insigna actuală a clubului prezintă un vultur auriu deasupra unui scut alb, cu margine albastră; în interiorul scutului se află numele clubului și un scut tripartit mai mic, cu culorile clubului.