Marseille – Montpellier – Poate ca in acest moment doar despre PSG si Lyon se vorbeste in campionatul francez de fotbal, asta si datorita succeselor din acest secol, insa niciuna dintre aceste formatii nu era fondata atunci cand Ligue 1 isi deschidea portile pentru echipele din Hexagon, mai exact in editia 1932/1933. Alte formatii luptau in acel moment pentru a reusit sa-si adjudece titlul national, printre care si gruparile despre care vom vorbi in cadrul acestui articol, Olympique de Marseille si Montpellier HSC.
Au aniversat in urma cu cativa ani peste 100 de ani de activitate (Marseille – 1899, Montpellier – 1919), ceea ce demonstreaza multe calitati, printre care profesionalism si valoare, un lucru de care trebuia sa tina seama si echipele infiintate mai recent. Revenind la rivalitatea dintre cele doua echipe, aceasta a inceput cum spuneam in campania 1932/1933, una in care campioana ar fi ramas in memoria suporterilor pentru totdeauna. Aceasta distinctie de a fi prima campioana a campionatului francez reprezenta o onoare pentru oricare club, inclusiv pentru OM si Montpellier. S-au intalnit de doua ori in acel sezon, oferind microbistilor doua meciuri spectaculoase, 3-3 cu Montpellierain (denumirea clubului din regiunea Occitania pana in 1974) gazda, respectiv 3-1 pentru Marseille in retur. Au fost doua rezultate care le-au incurcat pe ambele echipe, astfel ca prima campioana oficiala a tarii avea sa devina Olympique Lillois.
Desi a inceput ca din pusca, cu meciuri inca din primul sezon, aceasta confrunatare a avut de suferit inca dintr-o perioada timpurie. Numarul de meciuri din prezent, unul destul de mic, spunem noi, 70, se datoreaza, in mare parte, si formei mai putin stralucite ale celor porecliti La Paillade. Dupa ce reusisera sa se regaseasca in elita fotbalului francez inca de la debut, la doar doi ani distanta, MHSC intra intr-o pasa neagra, una pe care tot avea sa o intalneasca in mare parte din secolul trecut.
Atunci cand totul parea sa reintre pe o linie dreapta (promovarea din 1947, dupa 12 ani de absenta), duelul avea din nou sa intre intr-un con de umbra. In timp ce OM reusea deja sa intre in careul celor mai puternice formatii din tara, gratie multiplelor titluri nationale, Montpellier se zbatea sa scape de faliment. Nu mai putin de 25 de ani i-a trebuit echipei din sudul tarii sa reintre inapoi in peisaj. Se intampla in anul 1988, fix anul in care Marseille isi incepea hegemonia (4 titluri in Ligue 1 si un titlu in Champions League).
Dupa multe decenii in care doar au visat sa joace din nou pe prima scena a fotbalului din Franta, clubul din Montpellier a inceput sa se redreseze serios din momentul promovarii, duelurile cu mult mai consacratii Marseille fiind mult mai dese decat in trecut. Dupa acea perioada in care Lyon pur si simplu si-a spulberat adversarii (inceputul anilor 2000), campionatul francez era din ce in ce mai deschis, iar doua formatii care au profitat din plin de acest lucru au fost chiar Marseille si Montpellier. Investitiile facute de PSG inca erau in limite normale, astfel ca echipele noastre se impuneau in Ligue 1 (Marseille – 2010, Montepellier – 2012). Daca pentru Marseille era al 10-lea titlu, ultimul pana in prezent, supriza venea din parte echipei antrenate la acea vreme de Laurent Blanc. Giroud, Belhanda si compania aducea primul titlu din istoria clubului Montpellier, ultimul de pana astazi.
Daca pe plan individual cele doua formatii s-au exprimat destul de bine la inceputul deceniului trecut, ei bine, si rivalitatea a avut de castigat. Poate cel mai important duel Montpellier-Marseille s-a jucat in anul 2011, atunci cand cele doua formatii s-au intalnit in finala Cupei Ligii Frantei. O finala de debut in istoria acestei confruntari nu putea fi incoronata mai bine decat cu un Stade de France (stadionul nationalei Frantei) plin cu aproximativ 80.000 de spectatori. A fost o finala destul de desputata, in care diferenta a fost facuta de golul lui Taiwo (Marseille) din minutul 80.
Foarte curand se va implini un deceniu de cand confruntarea Marseille-Montpellier se joaca doar in lumina reflectoarelor (Ligue 1), un pas pozitiv catre borna cu numarul 100. Pana la a ajunge la acest numar simbolic trebuie sa ramanem totusi in prezent cu aceasta rivalitate, iar pentru asta trebuie sa ne uitam la felul cum s-a disputat in ultimul timp. Pentru a face o comparatie am ales ultimele doua meciuri directe, ultimul din editia 2018/2019 si cel din turul editiei 2019/2020. Ar fi fost mult mai bine daca pandemia de coronavirus nu ar fi blocat desfasurarea returului, insa mecurile nu sunt atat de indepartate, astfel ca merita sa tragem niste concluzii de aici.
Desi s-au clasat in Top 6 in campania 2018/2019, Marseille si Montpellier nu veneau cu cel mai bun tonus inaintea ultimei runde. Rezultatele dezamagitoare ale echipelor franceze in Europa din ultimii ani au facut ca locurile de calificare sa fie intr-un numar mai mic, 4. Prezente pe pozitiile 5 si 6, cele doua formatii jucau in acea dupa-amiaza doar cu un obiectiv de ordin financiar, clasarea pe locul 5.
Intrucat doar cu un succes ar fi bifat acest obiectiv, cei de la OM au inceput partida in atac, decarul Payet fiind cel care ameninta primul poarta lui Lecomte. Sutul celui mai tehnic jucator al gazdelor se ducea putin pe langa stalpul portii din dreapta, astfel ca ramanea, cel putin pe moment, doar cu 6 reusite in aceasta stagiune de Ligue 1. De altfel, a fost cea mai mare ocazie a unei reprize in care doar un sut se regasea pe spatiul portii.
Mai mult cu gandul la vacanta, cele doua formatii nu aveau, totusi, sa incheie meciul cu un scor alb, salvarea venind de la un alt jucator de baza al gazdelor, Florian Thauvin. Era un gol venit in urma unei lovituri de colt, un mare merit avandu-l atacantul Germain, cel care prelungea balonul pana in fata portii, usurandu-i astfel misiunea internationalului francez.
Singurul duel dintre Olympique Marseille si Montpellier HSC din ultima editie incheiata, 2019/2020, avea sa se dispute tot pe cunoscuta arena a gazdelor, Velodrome. Cu un start de sezon destul de bun inaintea rundei cu numarul 6, atunci cand avea sa fie programata intalnirea, ambele formatii puteau admite ca se afla intr-o forma deloc de neglijat.
Favorita in acest duel, datorita pozitiei in clasament, terenului si nu in ultimul rand al valorii lotului, trupa pregatita de portughezul Villas-Boas incepeau partida in atac, insa sansa nu avea sa fie de partea lor. Desi mijlocasul Morgan Sanson era cel care ameninta primul poarta oaspetilor, incercarea fiind respinsa de portarul Rulli peste bara transversala, golul venea la poarta opusa. Un contraatac purtat in mare viteza, pe banda dreapta, de catre Mollet, la capatul caruia acesta a centrat in careu, avea sa provoace autogolul fundasului Bouna Sarr.
Aceasta avea sa fie, de altfel, scorul primei reprize, unul care provoca frustrare in tabara gazdelor, insa posesia nu era suficienta pentru a bifa toate cele 3 puncte.
Nici in actul secund OM nu parea sa gaseasca calea spre golul egalizator, ca sa nu mai vorbim de cel al victoriei, asta pana in ultimul sfert de ora al partidei. Daca in prima repriza ghinionul era de partea gazdelor, acum se facea rocada. O pasa in fata portii, ce nu parea sa anunte prea multe, a fost putin deviata de un fundas al oaspetilor, suficient pentru ca Germain sa aibe o pozitie buna de sut. Executie in contre-pied, una care il lasa neputincios pe goalkeeperul argentinianul al lui Montpellier.
Finalul a fost marcant doar prin incaierarea din minutele de prelungire, atunci cand arbitrul Delerue decidea eliminarea a 3 jucatori: Kamara, Payet (gazde), respectiv Ferri (oaspeti).
O rivalitate ce insumeaza 70 meciuri in acest moment, majoritatea, 65 la numar, disputandu-se Ligue 1. Acum, la aproximativ 8 decenii de cand a debutat, Marseille-Montpelier a devenit un clasic al primei ligi franceze de fotbal, insa trebuie sa cunoastem, in final, si ce formatie a reusit sa adune de mai multe ori laurii. Pentru asta, nu ne ramane de facut decat sa impartasim cu voi statistica duelului, unul pe care il veti putea vedea si in editia urmatoare: