Manchester United – Tottenham – Doua dintre cele vechi cluburi din actuala editie de Premier League sunt Manchester United si Tottenham Hotspur. De la inceputurile fotbalului in Regat si pana in prezent au cumulat trofee constant, tocmai de aceea s-au bucurat de multi sustinatori si, totodata, de popularitate in tot acest interval.
Cele doua cluburi englezesti de fotbal au luat startul in aceeasi perioada de timp in cadrul acestui sport, o diferenta doar de 4 ani (Manchester United – 1878; Tottenham – 1882), un semn ca au plecat de pe picior de egalitate in ochii microbistilor deoarece editia inaugurala organizata la nivelul primei divizii a fost organizata in anul 1888.
Chiar daca Newton Heath, denumirea formatiei din Manchester pana in 1902 deoarece in acel district s-a format, a cochetat timp de doua sezoane, dar fara succes, in intervalul 1892-1894 in cadrul primei ligi, echipele noastre aveau sa se faca mai cunoscute in primul deceniu al secolului urmator.
Au promovat in prima divizie intr-un interval relativ apropiat, Manchester Unitester United in 1906, iar Tottenham in 1909, dar pana in momentul acestei primei confruntari, editia 1909/1910, amandoua aveau deja o imagine buna la nivel national. Chiar daca Spurs au jucat mai bine de un deceniu in Southern League (o liga vazuta azi la nivel de semi-profesionisti), acestia paseau in prima liga cu un trofeu foarte important in vitrina clubului (FA Cup – 1901). De partea cealalta, Diavolii Rosii castigasera si ei un titlu de campioana (1908), astfel ca prima confruntare istorica, cea de la data de 11 septembrie 1909, se lasa foarte asteptata. Cele doua echipe nu au dezamagit audienta la aceasta partida, Tottenham – Manchester United incheiandu-se la egalitate, scor 2-2. Returul a adus prima victorie a uneia dintre formatii, aceasta fiind Manchester United si nu oricum, ba chiar cu scorul de 5-0.
Prima parte a acestei intalniri s-a dezvoltat in intervalul 1909-1915, perioada in care cele doua formatii nu au avut rezultatele scontate, terminand majoritatea sezoanelor in partea a doua a clasamentului. In ceea ce priveste rivalitatea directa, acestea a fost una foarte echilibrata, raportul victoriilor fiind de 4-3 in favoarea celor din Manchester United. Dintre cele 3 victorii ale lui Hotspur, prima venea la data de 4 noiembrie 1911, intr-un Manchester United – Tottenham 1-2, chiar pe Old Trafford (arena celor de la Manchester United).
La fel ca majoritatea confruntarilor din actuala editie de Premier League, confruntarea dintre Manchester United si Tottenham Hotspur s-a purtat si in esalonul al doilea valoric al tarii. In ceea ce priveste acest duel, au fost 8 astfel de cazuri cand au jucat una impotriva celeilate in Championship (denumirea actuala a ligii secunde), toate acestea fiind disputate in anii ’30. Desi inca o data au fost dueluri de pe pozitii de egalitate, de aceasta data formatia din capitala a avut de mai multe ori castig de cauza, 3-2, aici fiind incluse si victoriile la scor impotriva Diavolilor Rosii, scor 4-1 (1931) si 6-1 (1932).
Incepand cu cea de-a doua jumatate a secolului trecut, confruntarea dintre Manchester United si Tottenham s-a jucat exclusiv, in Premier League si in cupele adiacente sistemului competitional al acestei tari.
A fost unul dintre principalele dueluri ale anilor ’50 si ’60, caci sub comanda a doi antrenori legendari ai acestora (Matt Busby – Manchester United ; Bill Nicholson – Tottenham Hotspur), aceste doua formatii au inceput din nou sa infloreasca dupa cateva decenii mai putin convingatoare. S-au castigat din nou multe trofee puse la bataie de ambele parti, amintind aici singurele titluri ale lui Tottenham (1951, 1961), dar si cele patru titluri interne cucerite de Diavoli (1952, 1956, 1965, 1967). Si in Cupa Angliei s-au descurcat decent, izbutind cate un trofeu fiecare, iar duelurile directe au fost printre cele mai povestite, caci aspiratiile erau foarte inalte. Au fost si in aceasta perioada niste dueluri foarte spectaculoase, precum Manchester United – Tottenham 3-4 (1958) sau Tottenham – Manchester United 2-3 (1963).
Daca anii ’70 si ’80 au fost dominati in Anglia de catre cei de la Liverpool, aceste doua formatii au trebuit sa redreseze ecartul fata de cormorani incepand cu ultimul deceniu al secolului trecut. Din pacate pentru Spurs, de la inceputul anilor ’90 si pana in prezent se pot lauda doar cu 3 trofee interne: un trofeu FA Cup (1991), un trofeu in Community Shield (1991) si un trofeu in League Cup (2008). De partea cealalta, Manchester United a revenit la gloria de altadata tot cu un antrenor scotian pe banca, Sir Alex Ferguson, acesta facand istorie la club in intervalul 1986-2013, reusind sa aduca toate trofeele in vitrina clubului, printre care si 13 titluri in Premier League, devansand-o la acest capitol, astfel, pe cea mai mare rivala a acestora, Liverpool.
Totusi, de la pleacarea lui Ferguson din 2013, meciurile directe au devenit foarte echilibrate, astfel ca in continuare vom rememora cateva dueluri de top dintre Manchester United si Tottenham din ultimii ani, semifinala FA Cup 2018 fiind, de asemenea, inclusa.
Primul duel Tottenham vs Manchester United fara Sir Alex Ferguson la carma lui United era unul mai dificil decat se asteptau fanii oaspetilor, situatia favoritilor fiind una delicata din momentul venirii lui Moyes. De partea cealalta, Spurs avea un complex vizibil pe teren propriu contra rivalilor, ultimul succes venind pe White Hart Lane in anul 2001, astfel ca erau multe probleme de ambele parti.
Dupa un inceput in care cele doua formatii s-au tatonat una pe cealalta, balul avea sa il deschida, contrar asteptarilor, fundasul dreapta al gazdelor, englezul Kyle Walker. In lipsa lui Sigurdsson, rezerva la aceasta intalnire, doiarul lui Spurs si-a asumat executarea unei lovituri libere de la aproximativ 20 metri, decizia sa fiind una ispirata. Sut pe sub zidul ales minutios de catre De Gea, iar Spurs putea visa la prima victorie dupa o pauza de peste un deceniu.
Posesia le apartinea oaspetilor in aceasta prima parte a meciului, insa fara o actiune care sa se concretizeze cu marcarea unui gol, retinerea balonului era doar o statistica fara valoare. Nu avea sa fie inca o prestatie stearga a echipei scotianului, caci in minutul 32, emblema echipei din acel moment, atacantul Wayne Rooney inscria cu piciorul de baza pentru 1-1.
S-a intrat la cabine cu o remiza pe tabela, insa nu avea sa treaca prea mult timp pentru ca una dintre formatii sa preia conducerea. Tot un jucator cu reusite putine pentru trupa lui Villas Boas puncta in minutul 54, mijlocasul la inchidere Sandro, cu o reusita din afara careului in coltul drept al portii goalkeeperului spaniol al lui United.
Fanii, jucatorii si intregul staff al celor de la Tottenham nu au putut sa se bucure de golul marcat decat 2 minute, caci in minutul 56 portarul Lloris comitea un fault in interiorul careului. Acelasi Rooney a fost cel care si-a asumat responsabilitatea, iar executia sa a fost si de aceasta data una ca la carte. Cei doi manageri au incercat sa gaseasca solutiile pentru a reusi cele 3 puncte, insa, desi au fost ocazii de ambele parti, atat Tottenham, cat si Manchester, trebuiau sa se multumeasca cu un singur punct din acest duel.
La fix o luna distanta de la disputarea acelui duel dintre Manchester United si Tottenham, pe data de 1 ianuarie 2014, runda cu numarul 20 programa inca 90 minute de fotbal intre acestea, de aceasta data pe Old Trafford.
Chiar daca in vara trecuta, Tottenham isi pierduse cel mai valoros jucator al sau, galezul Gareth Bale, solutii ofensive inca erau la aceasta formatie, iar una dintre ele o reprezenta titularizarea lui Adebayor in aceasta deplasare.
In concurenta acerba cu Soldado, cel mai scump transfer al echipei in acea editie, varful african ii demonstra lui Sherwood de ce merita mai multe minute la echipa, invingandu-l cu o lovitura de cap, in minutul 34, pe David De Gea. Un alt transfer reusit in acea editie era parte integranta a reusitei, danezul Eriksen, astfel ca situatia parea una buna pentru oaspeti. S-a intrat cu avantaj minim la cabine pentru Spurs, o noua ocazie pentru fanii lui United de a-l critica in mod public pe Moyes.
Desi United domina la toate capitolele actul secund al intalnirii, in minutul 66 primeau o noua lovitura greu de gestionat. Pasator la primul gol, mijlocasul ofensiv al oaspetilor, Eriksen, a urmarit foarte bine cursa in flancul drept a lui Lennon, prilej pentru care a fost primul la capatul centrarii acestuia, reusind sa inscrie cu capul pentru 2-0.
Orgoliul Diavolilor Rosii a cantarit mult in minutul urmator, atunci atacantul Danny Welbeck a punctat cu o executie rafinata, lob pe deasupra lui Lloris, insa mai aveau inca un gol de recuperat. Tot gazdele au dominat si finalul acestei partide, insa cu toate cele 3 puncte plecau oaspetii dupa acest duel, o victorie ce avea sa conteze decisiv in lupta pentru ultimul loc de cupa europeana, disputat intre aceste doua echipe.
Runda cu numarul 29 din Premier League a editiei 2014/2015 programa confruntarea dintre Manchester United si Tottenham Hotspur. In acest sezon, ambele conduceri au decis numiri noi pe bancile tehnice, van Gaal la United si Pochettino la Spurs, decizii care au fost ispirate din acest punct de vedere, caci au inregistrat un progres fata de editia trecuta.
Adus la instistenele lui Moyes la United, Fellaini a fost integrat in echipa de start si de antrenorul olandez, iar in minutul 9 belgianul ii motiva increderea. Dupa ce a primit o pasa filtranta in interiorul careului de la Carrick, mijlocasul lui United a sutat din prima la coltul stang, executie ce a semnificat deblocarea tabelei de scor.
Defensiva lui Spurs era groggy dupa alte 10 minute, atunci cand partenerul din linia de mijlocul al lui Fellaini, Carrick reusea sa si marcheze, pe langul pasa de gol inregistrata. Golul a plecat in urma unei lovituri de la colt, Chadli a respins pana la jucatorul englez, iar de la aproximativ 10 metri acesta a plasat balonul cu o lovitura de cap la coltul lung al portii lui Lloris, pentru 2-0.
Furios pe jocul prestat, antrenorul argentinian al lui Spurs a efectuat prima modificare in minutul 31, insa elevii sai nu erau conectati la acest duel. Rooney a trecut nestingherit prin apararea acestora, iar in minutul 34 Old Trafford afisa un scor de neprezentare.
Fara vreun sut pe poarta in primul act, Hotspur erau condusi cu 3-0, o misiune aproape imposibila in cele putin peste 45 minute ale reprizei secunde. Este dret ca au avut o evolutie mai buna, cu cateva combinatii mult mai exacte, insa atunci cand au incercat sa finalizeze, s-au lovit mai mereu de stalpul De Gea. Cea mai mare ocazie a reprizei secunde i-a apartinut lui Harry Kane, insa per total a fost o victorie clara a echipei lui van Gaal, prima din era post Ferguson.
Avansam cu doi ani pentru a prezenta duelul din etapa cu numarul 37 din Premier League 2016/2017. Inaintea acestui duel de pe stadionul lui Spurs, ambele echipe aveau definitivata situatia in clasament, gazdele – locul 2, oaspetii – locul 6, insa rivalitatea le obliga sa nu se relaxeze.
Nu au facut-o nici de aceasta data, iar in minutul 6 partida se incingea si mai mult dupa ce mijlcocasul Victor Wanyama puncta cu lovitura de cap, fara sansa pentru goalkeeperul De Gea, cel care isi exprima frustrarea in legatura cu modul in care se pozitionasera oamenii din fata sa la acea faza.
Tot o lovitura de cap putea sa aduca egalitatea pe tabela de marcaj, insa la acest capitolul ”arhitectul” lui United, Mata, nu statea asa de bine precum isi doreau suporterii. Centrarea lui Blind din flancul stang a fost una perfecta pentru un varf de careu, insa deoarece ibericul era deficitar la aceasta faza, situatia ramanea in avantajul gazdelor.
Cu o posesie de peste 70% in primul act, Tottenham controla bine partida, insa multe actiuni de poarta se indreptau numai la poarta lor. Tot un om ofensiv al echipei lui van Gaal, Martial, a fost cel care a sutat din marginea careului la o palma de stalpul portii lui Lloris. De partea cealalta, Kane si Son au semnat ocazii mari la poarta lui De Gea, insa spaniolul ii tinea pe linia de plutire pe ai sai. Scor la pauza 1-0 pentru Spurs, dupa o prestatie foarte buna a ambelor echipe.
Executiile cu capul erau arma gazdelor din aceasta confruntare si din minutul 48 Tottenham conducea cu scorul de 2-0. Era un avantaj destul de bun, capatasera un lot foarte bun in ultimii ani, astfel ca sansa lui United de a scapa neinvinsa din acest duel era una imfima.
Francezul Martial a avut propriul sau concurs cu omologul de la nationala, Lloris, insa cel care avea sa reduca din diferenta era tot cel care le cauzase atatea nefericiri celor de la Tottenham in ultimul deceniu, capitanul Wayne Rooney (min.71).
Cea mai mare ocazie a finalului de meci i-a apartinut lui Rashford in minutul 90+2, insa omul trimis de Mourinho cu aproximativ 10 minute in urma suta peste poarta adversa. Scor final, 2-1 Spurs, si, desi oaspetii au evoluat la un nivel ridicat, gazdele au avut si ei nenumarate ocazii de a marca, asadar o victorie meritata pentru acestia.
Dupa atatea dueluri de Premier League, Manchester United si Tottenham ne ofereau o intalnire de gala, in semifinalele FA Cup din anul 2018.
Partida de pe Wembley a debutat excelent pentru formatia din capitala Londrei, centrarea lui Eriksen din banda dreapta fiind impinsa din alunecare de Dele Alli in plasa portii lui De Gea, in minutul 11.
Putine minute aveau sa fie cei de la Tottenham in avantaj deoarece in minutul 24, baietii lui Mourinho reuseau sa echilibreze situatia. Mare merit la faza golului a avut-o francezul Paul Pogba, care a recuperat o minge in flancul stang si a centrat excelent in interiorul careului, de unde Alexis Sanchez a punctat, nefiresc, cu capul pentru 1-1, executie fara vreo replica pentru portarul Michel Vorm.
Era o partida in care mijlocasul venit de la Juventus se simtea in apele sale, astfel ca in penultimul minut regulamentar al reprizei suta de la mare distanta, plasat, insa olandezul din poarta lui Spurs era la post si respingea in corner. 1-1, scorul pauzei, un rezultat care lasa loc de interpretari pentru repriza secunda.
Actul al doilea al partidei putea sa ne-o aduca foarte rapid in avantaj pe Tottenham, insa sutul de la mare distanta a lui Dieri lovea stalpul portii lui De Gea. Usurati de felul in care s-a terminat acea faza, Diavolii Rosii au simtit ca trebuie sa forteze golul de 2-1 si dupa cateva minute au si reusit acest lucru. Golul desprinderii pe tabela a venit in minutul 62, dupa ce, venind foarte tare din urma, Herrera a sutat cu ultimul strop de energie in balon la acea faza, executia sa fiind una prea greu de parat pentru rezerva lui Lloris din campionat.
Era un avantaj ce trebuia gestionat pentru 30 minute, lucru pe care De Gea l-a stapanit foarte bine, in ciuda incercarilor lui Eriksen si a celorlalti oameni din atacul londonezilor.
Acea infrangere dureroasa din semifinalele FA Cup nu putea ramane fara dorinta de revansa din partea echipei din sud-estul Angliei, astfel ca duelul din 27 august 2018 a fost ocazia perfecta de a rezolva aceste nemultumiri din partea oaspetilor.
Partida a inceput intr-un ritm fantastic si cu o ocazie pe car rar o rateaza belgianul Romelu Lukaku din acea pozitie. Pasa lui Rose catre goalkeeper a fost interceptatat de atacantul Diavolilor Rosii, l-a depasit pe Lloris, insa din unghi nu a reusit sa cadreze balonul pe spatiul portii adverse.
In astfel de dueluri, ocaziile se razbuna deseori daca ratezi cu seninatate, astfel ca trupa lui Moutinho aveau sa o cunoasca, inca o data, pe pielea lor in repriza secunda. Desi au dominat cu autoritate duelul, golgheterul oaspetilor, Harry Kane, se inalta frumos peste apararea adversa si din apropierea punctului cu var puncta pentru 1-0 in minutul 50.
Dupa doua minute, Old Trafford era in stare de joc, brazilianul Lucas Moura reusind sa dubleze avantajul a lor sai. Cateva minute de neatentie la acest nivel pot decide o partida, iar United avea ingrata misiune de a trece peste acest blocaj cu care se confruntau.
Constructia formatiei din Manchester functiona la acest duel, dar felul in care finalizau oamenii din linia ofensiva era sub orice asteptari. Un astlfe de exemplu s-a petrecut in minutul 60, moment in care Lingard nu a reusit sa puncteze din cativa metri desi a avut tot timpul si spatiul din lume pentru a putea strange din diferenta.
Daca schimbarile pe care le efectuase Mourinho in acest duel nu functionau, brazilianul Moura ii demonstra lui Pochettino ca merita sa fie mai des titular, inchizand partida in minutul 84, dupa o actiune individuala in mare viteza.
Editia 2019-2020 a adus un nou duel foarte mult asteptat, Manchester United – Tottenham Hotspur, mai ales ca pe banca londonezilor se situa de aceasta data fostul antrenor al lui United, portughezul Jose Mourinho.
Pe banca adversa, Solskjaer dorea sa isi mentina postul pe banca echipei unde a facut performanta in fotbalul mondial, astfel ca ambitiile erau inca o data la cel mai inalt nivel pentru cele doua echipe. Acest duel era programat pe Old Trafford, in runda cu numarul 15, si din acest tur obiectivul ambelor echipe era clasarea pe un loc de Champions League, caci Liverpool facea instructie cu oponentele din Premier League.
Mai bine au inceput elevii norvegianului, acestia deschizand scorul prin Marcus Rashford, un gol venit in urma unei actiuni individuale. Parte de vina a avut-o si portarul Gazzaniga, insa nu era loc de regrete pentru acest duel.
Acelasi om ofensiv al Diavolilor Rosii a avut sansa de a puncta din lovitura libera cateva minute mai tarziu. Din pacate pentru acesta, executia sa s-a dus de putin pe langa poarta rivalilor.
Era un adevarat show oferit de catre fotbalistul englez al gazdelor, dupa ce in minutul 25 ghiuleaua sa de la mare distanta zguduia bara transversala a portii argentinianului.
La prima sansa serioasa din aceasta repriza, noua formatie a lui Mourinho a reusit sa puncteze pe tabela, datorita calitatilor tehince bine puse in valoare de Dele Alli. Omul ofensiv al oaspetilor a scos din joc cu o preluare doi oameni adversi, urmand a suta cu toata opozitia lui De Gea.
Desi la cabine s-a intrat la egalitate, United avea in Rashford un jucator mult peste nivelul tuturor celor din teren la acest meci. Decarul gazdelor a obtinut in minutul 49 o lovitura de pedeapsa, pe care tot el a transformat-o cu multa lejeritate.
In mod normal, urma o noua replica solida a londonezilor, insa apararea condusa pe Maguire s-a plasat mereu in tandem, indepartand cu usurinta majoritatea baloanelor adverse. Rezultat final, 2-1 United, o victorie obtinuta, in mare parte, gratie geniului lui Rashford.
Se implinesc in foarte scurt timp 200 partide directe Manchester United vs Tottenham, tocmai de aceea dorim ca in incheiere sa va oferim statistica actuala a confruntarii. Asadar, in cele 191 partide disputate de aceste doua echipe britanice, situatia sta in felul urmator: