Manchester United – Everton – Fondate in acelasi an, 1878, cele doua grupari din Premier League, Manchester United si Everton, sunt printre cele mai sustinute si asta pe merit, intrucat au numar impresionant de trofee. Desi au o rivalitate destul de mare cu formatiile din orasele in care activeaza (Manchester City, respectiv Liverpool), ni se pare interesant sa aflam cateva date despre si despre confruntarea directa dintre acestea.
Au inceput activitatea in acest sport atat de popular in prezent numit fotbal in urma cu mai bine de un secol, paradoxal in acelasi timp, insa parcursul acestora avea sa fie putin diferit. Daca formatia din Manchester este cea care in ultimele decenii perioada sa adune multe trofee in vitrina, la sfarsitul secolului al XIX-lea Caramelele erau cele pe val. Jack Angus, Alec Brady si ceilalti componenti ai echipei Everton aveau sa castige in sezonul 1890-1891 titlul in Regat, o surpriza placuta tinand cont ca erau de-abia in al treilea sezon de prima divizie. Totusi, nu putem critica nivelul Diavolilor din acea perioada si lipsa lor la replica, caci acestia primeau din partea Federatiei dreptul de a debuta in primul esalon abia in anul 1892.
Daca le putem gasi scuze celor de la Manchester United pentru faptul ca nu au reusit sa fie ei primii triumfatori in Premier League, ei bine, vorbele nu mai au niciun rost atunci cand privim prima confruntare a acestora cu cei de la Everton. O prezenta constanta in prima parte a clasamentului din insula la inceputul acelui deceniu, echipa din orasul Liverpool avea sa-si zdrobeasca rivala aflata la debut. Pe Goodison Park, arena devenita legendara de-a lungul timpului, Caramelele aveau sa le administreze celor de la United (Newton Heath pana in 1902) un sec, 6-0, rezultat ce astazi ne-ar lasa pe toti cu gura cascata.
Multi dintre voi il stiti pe Sir Alex Ferguson ca cel mai legendar antrenor din istoria lui Manchester United, insa inaintea acestuia un alt scotian a pus bazele acestui club imens. Pe numele sau Alexander Matthew Busby, cunoscut de microbisti ca Sir Matt Busby, este cel care a pus echipa din Manchester pe harta fotbalului mondial. Cu toate ca reusisera doua titluri de campioana (1908, 1911) pana la venirea acestuia (1945), Diavolii se transformasera intr-o echipa de pluton, una care petrecuse si cateva sezoane prin liga secunda (cunoscuta azi sub numele de Championship), insa in mandatul acestuia multe lucruri s-au schimbat.
Spre exemplu, infrangerile cu Everton (5-0 in 1914, 5-0 in 1921, 5-2 in 1927, 3-0 in 1938) au devenit incet, incet, de domeniul trecutului. Nu putem fi ipocriti si sa ratam cea mai importanta victorie a Caramelelor contra lui United din secolul trecut (4-0 in finala Cupei Angliei din 1963), una venita chiar in mandatul lui Busby, insa per-total balanta s-a echilibrat destul de mult. Nici nu avea cum altfel, tinand cont ca in cei 25 ani cand a fost la carma, United a reusit sa obtina nu mai putin de 11 trofee, dintre care 5 in Premier League si una in Liga Campionilor.
Cu 9 titluri in Premier League in acest moment, Everton se afla la acest capitol inca in fata unor formatii mult mai bine vazute (Manchester City si Chelsea sunt cele mai bune exemple), dar seceta lor din ultimele decenii isi cam spune cuvantul pe multe planuri. Revenind la rivalitatea noastra, daca timp de aproximativ un secol Caramelele au fost cele care au dominat, raportul s-a inversat in ultimele patru decenii.
Din 1987, anul in care formatia antrenata in acest moment de Carlo Ancelotti s-a impus pentru ultima oara in Premier League, si pana astazi Manchester United a reusit sa ajunga cea mai consacrata grupare din Regat. Ryan Giggs, Paul Scholes, Denis Irwin, Wayne Rooney si ceilalti jucatori pe care i-a avut sub mandatul sau Ferguson au reusit sa ii invinga tot mai des pe cei de la Everton. Cel mai bun exemplu de superioritate s-a concretizat in intervalul 1995-2010, o perioada in care United a fost neinvinsa impotriva acestora.
Ce ne-ar putea intersa mai mult la o rivalitate decat meciurile in sine, iar pentru acest lucru am alcatuit o lista a celor mai spectaculoase meciuri Everton vs Manchester United din deceniul incheiat cu putin timp in urma. Au fost formatii de prima parte a clasamentului, asa cum stim cu totii, prin urmare sa vedem cum s-au desfasurat lucrurile.
Deschidem lista cu un duel petrecut chiar cu 10 ani in urma, o perioada in care Everton ameninta Top 4, in timp ce Manchester United era cea mai puternica echipa a tarii. Desi nu pierdusera timp de 15 ani in Premier League contra Caramelelor pana la meciul anterior cu acestia, oaspetii nu mai plecau chiar asa mari favoriti, tocmai din prisma acestui fapt. Partida din startul campaniei 2010/2011 (etapa a IV-a), prima din noul deceniu era asteptata intens de peste 35.000 de spectatori, una care nu a dezamagit.
Balul avea sa sa fie deschis de echipa gazda cu 5 minute inaintea primei reprize, prin sud-africanul Pienaar, la capatul unei actiuni in care van der Sar a fost pur si simplu ”bombardat” cu suturi. Nu avea in cele din urma sa fie un avantaj pentru Caramele la pauza, caci in penultimul minut regulamentar Fletcher, compatriotul lui Ferguson ce a stat la United 12 sezoane, avea sa-l invinga din cativa metri pe Howard.
In ciuda faptului ca a cam dezamagit la United, fiind vazut inlocuitorul lui Cristiano Ronaldo, plecat la Real Madrid in 2009, Nani isi aducea aportul in startul actului secund, centrarea sa de calitate fiind reluata in plasa portii gazdelor, cu o lovitura de cap, de fundasul Vidic (min.48).
Diavolii nu s-au multumit doar cu realizarea de a rasturna tabela de joc, motiv pentru care in minutul 65 mai reuseau sa puncteze inca o data. Pierdut din marcaj de fundasul Distin, atacantul Berbatov si-a potrivit bine pasii si executia inaintea duelului de 1 la 1 cu portarul american, una cu exteriorul care le permitea oaspetilor sa aibe avantaj dublat (min.65). In mod normal soarta celor 3 puncte era lamurita, tinand cont de valoarea celor de la United, insa ultimele minute ale partidei au provocat o surpriza imensa. Doi dintre cei mai cunoscuti jucatori ai celor de la Everton din acest secol, Tim Cahill si Mikel Arteta, reuseau sa aduca gazdelor un punct ce a insemnat cat o victorie.
Inaintam cu 2 ani pentru a va prezenta, de departe, cel mai tare meci Manchester United vs Everton din ultimul deceniu. Pe arena Old Trafford, poreclita Teatrul Viselor, partida era programata in runda cu numarul 35, o perioada in care doar United avea o miza finala si anume castigarea campionatului. Fara pretentii de a atinge o calificare intr-o europeana, Caramelele pregatite de David Moyes, cel care a preluat United de la Ferguson, se deplasau doar pentru a-si imbunatati palmaresul .
Poate si pe fondul acestei relaxari, jocul oaspetilor s-a imbunatatit vizibil, iar in minutul 33 detunau bomba la Manchester. Lovitura de cap a croatului Jelavic, dintr-o pozitie foarte dificila, il lasa neputincios pe De Gea, executie ce a provocat o linista profunda timp de cateva secunde printre suporteri.
In goana spre victorie, caci urmaritorii de la City se aflau la o distanta mica, oamenii lui Ferguson au cautat rapid replica si au si gasit-o, in minutul 40, prin Rooney, tot cu o lovitura de cap. Scorul pauzei a fost egal, 1-1, un rezultat ce nu ii multumea intru-totul pe sustinatorii echipei gazda.
Desprinderea mult asteptata pe tabela a gazdelor s-a produs la putin timp de la startul actului secund (min.57), atunci cand Welbeck reusea pe cont propriu sa depaseasca apararea oaspetilor, insa si executia sa era una pe masura, in vinclu. Parea sa fie momentul declicului pentru gazde, caci la interval de 3 minute distanta Nani reusea si el sa majoreze scorul la diferenta de doua goluri.
Cu toate ca erau depasiti din toate punctele de vedere, cei de la Everton au continuat sa lupte, iar in minutul 66 Fellaini, un jucator pe care Moyse l-a luat cu el la United, puncta din voleu pentru 3-2. Din pacate pentru Caramele, Manchester nu parea in niciun moment sa sufere prea mult golul primit, iar trei minute mai tarziu acelasi Rooney, jucator crescut chiar de rivalii din acest meci, inscria din doar cativa metri.
Pe undeva a fost acelasi final, unul reeditat, din urma cu 2 ani, deoarece oaspetii aveau sa reuseasca un punct mai mult decat bine-meritat. Doar un minut au avut nevoie jucatorii lui Everton sa profite de apatia din defensiva gazdelor, una condusa de legendarul Rio Ferdinand, pentru a reusi sa egaleze situatia (Jelavic, Pienaar).
Daca in prima jumatate a secolului trecut cele doua formatii s-au bazat pe multi jucatori experimentati, situatia s-a mai schimbat intre timp. In ambele parti s-a investit destul de mult, facandu-se in totalitate schimbarea generatiilor, insa rezultatele intarzie pana in acest moment. Ne indreptam, in continuare, catre un duel din editia 2018/2019, una in care nici un antrenor din cadrul acestor echipe nu a ramas pe banca.
Decimate din acest punct de vedere, al rezultatelor din ultima perioada, cele doua echipe au strans din dinti inca o data in toamna lui 2018, atunci cand Manchester United vs Everton era programat ca meci din runda cu numarul 10 a primei ligi engleze de fotbal.
Daca in celelalte doua dueluri prezentate cei de la Everton au reusit sa dea primii lovitura, ei bine, de aceasta data se inverseaza rolurile. Un penalty pentru gazde acordat de centralul Moss, pentru un fault al lui Gueye la Martial, in minutul 27, era ocazia perfecta pentru deschiderea scorului. Desi cel mai scump transfer din istoria lui United, Pogba, a ratat lovitura, fiind parata de Pickford, mingea a ricosat tot la aceasta si a doua oara nu a mai gresit tinta. Nu s-a mai inscris in primul act, insa aveam o favorita categorica, Diavolii dominand jocul.
Superioritatea din jocul acestora s-a materializat si in actul secund, iar in minutul 49 francezul Martial dorea sa se afirme si mai mult in acest duel. Marcatorul singurul gol de pana in acel moment, conationalul Pogba, ii pasa in marginea careului, de acolo de unde jucatorul venit de la Monaco finaliza superb. Un sut cu mult efect la coltul lung l-a obligat pe portarul nationalei Angliei sa scoata pentru a doua oara mingea din poarta.
Putea fi chiar scor de neprezentare cateva minute mai tarziu, insa Pickford avea o interventie uimitoare in duelul 1 la 1 cu Rashford. Nu a fost in cele din urma 3-0, ba chiar 2-1, dupa ce arbitrul intalnirii ii recompensau pe vizitatori cu un penalty. Specialistul fazelor fixe din tabara Caramelelor, islandezul Gylfi Sigurðsson, a fost cel care a punctat cu mult calm si dadea sperante coechipierilor pentru un rezultat pozitiv. Smalling si compania au blocat bine spatiile, De Gea a fost la post, astfel ca United a obtinut, in cele din urma, o victorie muncita.
Intrucat vrem sa aducem aceasta rivalitate cat mai la zi, incheiem lista cu ultimul duel direct. Intrucat pe Old Trafford cele doua formatii au remizat, scor 1-1 (Lindelof – autogol/Greenwood), returul de pe Goodison Park putea definitiva castigatoarea rivalitatii din sezonul 2019/2020.
Nici nu au apucat cei de la United sa se aseze bine in ghete, caci in minutul 3 gazdele treceau in avantaj. Poate cel mai bun jucator al Diavolilor din deceniul trecut, portarul De Gea, era cel care o comitea grav, degajarea sa fiind trimisa in Calvert-Lewin, iar din acesta mingea a ricosat in poarta.
Criticile asupra goalkeeperului spaniol au tot venit in minutele urmatoare, insa gratie acestuia avantajul gazdelor nu se dubla cateva minute mai tarziu. Sutul din unghi al marcatorului se ducea chiar la radacina barei, insa De Gea a fost la post si a mentinut-o pe United in cursa pentru un rezultat pozitiv. Asa se si intampla, caci in minutul 31 cel mai bun transfer al lui Manchester din acest sezon, mijlocasul Bruno Fernandes, puncta cu un sut de la aproximativ 25 metri.
Nici a doua repriza nu a fost mai prejos, spectacolul a fost la el acasa, insa scorul s-a mentinut egal gratie celor doi goalkeeperi. Daca la gazde Sigurðsson a fost omul care a semnat cele mai mari ocazii, in tabara echipei care lupta pentru un loc de Champions League Martial a fost omul ce l-a ”terorizat” pe Pickford.
Pentru cei care vor sa urmareasca aceasta rivalitate si in editia 2020/2021, datele de 7 noimebrie 2020 (runda XIII-a) si 2 februarie 2021 (runda XXIII-a) sunt cele programate de Federatia Engleza de Fotbal. Insa, pana cand vom urmari felul in care se vor descurca echipele pregatite de Solskjaer (Manchester United) si Ancelotti (Everton) nu ne ramane decat sa vedem cifrele exacte din 1892 si pana in prezent. In consecinta, s-au derulat pana in acest moment 201 de meciuri, iar raportul este urmatorul: