Lyon – St Etienne – Una dintre cele mai importante rivalitati ale Frantei, din punct de vedere al titlurilor castigate, este Le Derby, sau pentru cei care nu cunosc aceasta denumire, Olimpique Lyon vs AS Saint Etienne. Nu sunt multe derby-uri in adevaratul sens al cuvantului in Hexagon, insa aceasta indeplineste aceste criterii, deoarece este un duel al provinciei Auvergne-Rhone-Alpes.
Fondat in anul 1899, clubul Olympique Lyon are ca data oficiala de fondare, 3 august 1950, in urma unor neintelegeri interne din cadrul clubului. La intentiile antenorului Felix Louot s-a creeat, asadar, o noua formatie care dorea sa aiba rezultate cat mai bune, insa pentru acest lucru aveau de infruntat formatii pe val atunci, precum Reims, Lille, Marseille si, printre altele, St Etienne.
Daca am vorbit putin despre anul aparitiei formatiei aflata la 56 km distanta de St Etienne, este cazul sa vedem si cum s-au descurcat Verzii in primii ani ai istoriei. Fondata in anul 1919, trupa vecina a celor de la OL au prins numeroase cateva sezoane foarte bune in Ligue 1, fara nici o distinctie, din pacate pentru acestia, insa in momentul fondarii celor de la Lyon isi conturau un lot ce avea sa aduca primul titlu din istoria clubului. Dar, pana a avansa la momentul in care acest club, incepe sa culeaga laurii, trebuie sa ne oprim in anul 1951, atunci cand St. Etienne – Olympique Lyon se disputa pentru prima oara in istorie.
Noua formatie care reprezenta orasul Lyon nu avea sa isi dezamageasca suporterii in prima confruntare directa cu vecinii din regiune, invingandu-i pe Stade de Gerland, in turul editiei 1951/1952, cu scorul de 4-2. Cu toate ca reusisera un rezultat meritoriul in turul de campionat, OL nu avea sa fie la fel de constanta pe parcursul acelei editii, terminand pe o pozitie retrogradabila. Pe langa deziluzia caderii in liga secunda, acestia au inregistrat si o infrangere in Le Derby, scor 1-0, in returul de pe Stade Geoffroy-Guichard.
Dupa acest sezon in care cele doua formatii s-au intalnit pentru prima oara, echipa lui Oscar Heisserer a trebuit sa o ia de la capat in Ligue 2, cu noi achizitii la echipa, dar din fericire pentru acestia nu aveau sa zaboveasca prea mult timp in acel esalon. In editia 1954/1955 se reintorceau in Ligue 1, cu un lot mai puternic de aceasta data, iar eforturile au inceput sa dea roade. Daca in precedenta aventura, Lyon nu avea sa reziste presiunii si nivelului primei ligi, cu aceasta ocazie au invatat din greseli, iar finalul de editie i-a regasit pe pozitia a 12-a, la doar doua puncte in spatele celor de la St Etienne.
Prezenta unor jucatori cu o valoare peste media fotbalului francez, precum Jean Djorkaeff, Aime Mignot sau Andre Lenord, au crescut nivelul lui OL in anii ce au urmat, cu clasari din ce in ce mai bune, insa aceste aspecte pozitive au fost putin lasate in umbra, deoarece de la sfarsitul anilor ’50 si pana la inceputul anilor ’80, rivalii de la St Etienne au fost, de departe, cea mai buna echipa a campionatului francez de fotbal.
Jonny Repp, Gerard Janvion, Christian Lopez, Gerard Farison , Jacques Santini au fost doar cativa care au facut din St Etienne, una dintre cele mai populare echipe din Ligue 1, aceste performante fiind combinate, automat, cu aducerea unor noi jucatori in viitor care au realizat foarte multe pentru echipa nationala, precum Michel Platini sau Laurent Blanc.
Despre confruntarile directe intre Olympique Lyon si St Etienne din acea perioada, asa cum va asteptati si voi, nu putem remarca decat superioritatea Verzilor. Les Gones nu au avut puterea de a opune rezistenta, precum o au astazi, fiind in acele vremuri o echipa care dadea semne de progres, dar care nu putea inca aspira la vreun titlu de campioana. Castigarea de cateva ori a Cupei Frantei a celor de la Lyon (1964, 1967, 1973) le-a mai adus suporterilor de alinare, insa retrogradarea in Ligue 2, din 1983, punea noi semne de intrebarea asupra situatiei clubului. Salvarea acestora a reprezentat-o Jean Michel Aulas, un finantator ce a crezut in potentialul echipei, iar din 1987 OL pleca cu noi planuri la drum. Cu o situatie financiara mai buna, formatia a ajuns din nou unde ii e locul, in Ligue 1, dar cu o dorinta de performanta mai apriga ca niciodata.
Revenind la St Etienne, suprematia acestora asupra formatiei din Lyon a durat, dupa v-am precizat, doar pana la inceputul anilor ’80, deoarece in anul 1982 presedintele Roger Rocher era acuzat de acte de coruptie, astfel ca situatia clubului a devenit una precara. S-a inregistrat si o retrogradare in anul 1984, una pe care fanii cu greu au gestionat-o, insa au revenit la putin timp inapoi in Ligue 1.
Cu toate acestea, faima celor de la St Etienne nu s-a mai intrezarit in urmatoarele decenii, iar in prezent acestia bifeaza aproximativ 40 ani (39, mai exact) de la ultimul titlu in Ligue 1 castigat. Singurul trofeu castigat de trupa pe la care a trecut si fostul international roman, Banel Nicolita, a fost Cupa Ligii Frantei (2013), obtinuta in fata celor de la Rennes, scor 1-0.
De partea cealalta, Lyon a traversat cea mai glorioasa epoca a sa dupa anii 2000. Daca pana atunci, in jumatate de secol acestia nu aveau nici macar un titlu in campionatul Frantei castigat, hegemonia acestora a durat timp de 7 ani in liga interna. In tot acest interval, au maturat cu toti adversarii pe care i-au avut in cale, inclusiv, St Etienne, de aici si rasturnarea balantei in meciurile directe, una pe care o veti observa putin mai jos. Un record absolut pentru o echipa franceza, unul care nu a fost egalat, momenta, nici de PSG, acela de a obtine 7 titluri consecutive, numerosi jucatori din acea perioada fiind inclusi in cel mai bun 11 all time al celor de la Lyon, in frunte cu legendarii Juninho Pernambucano sau Gregory Coupet.
Au fost foarte multe meciuri consacrate in aceste 7 decenii in care si-au disputat rivalitatea in fiecare sezon, astfel ca St Etienne – Lyon a lasat in urma povesti pe care tinerii fani ai celor doua formatii le pot asculta, pentru prima, oara cu foarte mare interes. Inainte de a enumera o lista cu meciuri spectaculoase intre cele doua, este cazul sa reamintim si unul din trecutul apropiat, intrucat dorim sa vedem si felul cum se situeaza aceste formatii in prezent.
Meciul ales pentru a va face o idee despre frumusetea acestei confruntari s-a desfasurat in anul anterior, 2019, unul care conta pentru runda cu numarul 21 din campionatul Frantei. Pe langa atmosfera de vis de pe Stade Geoffroy-Guichard (arena celor de la St Etienne), care gazduia peste 40.000 spectatori veniti sa vada cum favoritii isi inving marea rivala in Le Derby, aceasta partida avea si o miza pentru economia campionatului. Ambele formatii erau in duel direct pentru o pozitie ce le asigura in editia viitoare un loc de Champions League, astfel ca erau toate ingredientele prezente pentru a urmari o partida de mare calitate.
Cu o sustinere foarte mari din spate, St Etienne nu a ezitat sa atace poarta oaspetilor inca din primele minute ale intalnirii, iar in minutul 22 o ocazie isi facea simtita prezenta pe tabela. Unul dintre cei mai prolifici marcatori ai celor de la St Etienne din acel sezon, francezul Hamouma, il invingea pe Lopes cu o lovitura de cap din cativa metri.
Dupa primirea golului, formatia lui Genesio a incercat sa tina mult mai mult de balon, cu scopul de a gasi brese in apararea adversarilor, insa defensiva Verzilor era la parametrii optimi in acest prim act.
Repriza secunda a fost un adevarat spectacol celor care au urmarit aceasta confrunare, abordandu-se un joc deschis de ambele parti. S-au inregistrat sumedenii de ocazii in dreptul fiecarei echipe, iar golul nu putea intarzia la nesfarsit. Dupa doar 20 minute de fotbal total, Lyon beneficia de prima sansa uriasa din acest duel, o lovitura de la 11 metri dupa un hent al capitanului gazdelor, Perrin. Cel mai bun om al formatiei vizitatoare din acea editie de campionat, mijlocasul ofensiv Fekir, nu a ezitat in fata lui Ruffier, restabilind egalitatea.
De departe cea mai mare ocazie a meciului a fost cea ratata in doua randuri de Cabella, respectiv Diony (minutul 90), insa cei care dadea lovitura in aceasta confruntare erau cei de la OL, in minutul 90+5 gratie jucatorului intrat in actul secund, varful Dembele.
In finalul articolului dorim sa va integram statistica pana in prezent a acestei confruntari. Dupa cum ati observat si din meciul rezumat anterior, aceasta disputa este una ce obliga ambele cluburi sa joace la intensitate maxima de fiecare data, de aici si nivelul foarte bun de fotbal afisat. Acest nivel este prezentat cel mai bine in cifrele de mai jos, unele care definesc, in mare parte, istoria confruntarii Lyon-St Etienne.
In cele 112 dueluri directe, raportul sta in felul urmator: