Juventus – Sampdoria – Tur – Retur

Juventus – Sampdoria – Cei mai mici dintre voi nu ati prins perioada in care fotbalul italian domina Europa cu autoritate, asta intamplandu-se la finele secolului trecut, motiv pentru care considerati confruntarea din prezent dintre Juventus si Sampdoria ca una fara mari semnificatii, cu torinezii lideri la toate capitolele, insa au mai fost momente de-a lungul timpului cand genovezii le-au tinut piept cu brio adversarilor.

Juventus – Sampdoria – Doua formatii consacrate ale campionatului italian

Daca prima liga italiana de fotbal, cunoscuta ca Serie A din anul 1898, a avut-o printre echipele debutante pe Juventus Torino (fondati in 1897), campioni la foarte putin timp de la debut (1905), Unione Calcio Sampdoria, numele complet al celor de la Sampdoria, isi facea aparitia pe aceasta scena la scurt timp dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial (1946).

Primul duel oficial

Chiar daca Juventus castigase Scudetto, denumirea titlului in Serie A, de 7 ori pana la data primei dispute cu genovezii, una inregistrata in sezonul 1946/1947, prima partida avea sa fie una destul de echilibrata, victoria Batranei Doamne fiind una la limita, scor 2-1. Poate acest scor poate parea unul surprinzator la prima vedere, insa noua formatie din regiunea Liguria nu era atat de neexperimentata pe cat se parea. De altfel, Sampdoria debuta in prima scena prin fuziunea cluburilor locale Sampierdarenese si Andrea Doria, astfel ca multi componenti ai noii formatii stiau cum sa abordeze partide de o asa incarcatura.

Primita cu mari sperante in orasul Genoa, Doria, desi avea sa joace in mod constat in Seria A in urmatoarele 3 decenii (cu exceptie sezonul 1966/1967), nu a fost niciodata un real pericol pentru marile formatii ale tarii, printre care AC Milan, Inter si, implicit, Juventus Torino. Ba chiar mai mult, pe langa dezamagirile provocate de clasarile mediocre (la mijlocul clasamentului), fanii Blucerchiati mai sufereau o lovitura neplacuta spre sfarsitul anilor ’70, atunci cand retrogradau in Serie B.

In timp ce familia Agnelli coordona in continuare clubul din Torino cu foarte multa dibacie, drept dovada si numarul de trofee venite constant, la Sampdoria luminita de la capatul tunelului parea sa fie la ani lumina. Soarta echipe din Genova nu era deloc privita cu ochi buni, dar asta avea sa se schimbe incepand cu anul 1979, atunci cand investitorul Paolo Mantovani se alatura acestui proiect.

Sampdoria – Juventus – Batalii de la egal la egal

Parea dificil de preconizat la inceputul anilor ’80 ca duelul dintre Sampdoria si Juventus sa fie jucat de la egal la egal, motivul fiind contextul in care se aflau acele formatii. Nu trebuia sa fii un mare specialist pentru a observa nivelul acestor grupari italiene, caci aveam de comparat intre campioana Italiei (Juventus) si o formatie divizionara (Sampdorita).

Cu toate ca trupa lui Trapatoni, unul dintre cei mai de succes antrenori din istoria Bianconerilor, cu Paolo Rossi, Antonio Cabrini si multi altii in componenta erau campionii Italiei in momentul revenirii celor de la Sampdoria in prima liga (1982), duelurile aveau sa aiba o desfasurare foarte apreciata de catre microbistii neutrii.

Pe langa faptul ca Sampdoria a reusit sa castigi pe Luigi Ferraris (arena echipei din Genova si in prezent) la redebutul in Serie A, contra campioanei, scor 1-0, acestia aveau sa fie un obstacol pentru cele mai tari formatii ale tarii pentru cateva sezoane bune.

Au contribuit din plin la imaginea fotbalului italian

Gianluca Vialli, Roberto Mancini, Toninho Cerezo, Michel Platini, Michael Laudrup si alte nume grele ce au pasit pe prima treapta a fotbalului italian au oferit numeroase partide spectaculoase Sampdoria-Juventus pe tot parcursul anilor ’80, in ciuda etichetei ca acest campionat ar fi fost unul foarte tacticizat, valoarea fiind transpusa si in rezultatele celor doua formatii. Daca in duelurile directe s-au dat lupte grele, victoriile fiind la limita, asa a fost si in economia titlurilor obtinute.

Daca distinctiile castigate de Juve pe plan intern nu au starnit prea multe reactii, cu siguranta iubitorii fotbalului italian nu au avut aceasta reactie si la trofeele obtinute de Doria. Nu mai putin de 3 cupe ale Italiei bifau marii rivali ai celor de la Genoa C.F.C, si unele venite in fata unor echipe precum Milan sau Napoli, obiective ce le dadeau elan pentru deceniul urmator.

Suprematia cu care fotbalul italian a condus Europa foarte rar s-a inregistrat in istorie, iar asta se datoreaza si rezultatelor obtinute de formatiile noastre in ultimul deceniu al secolului trecut. Balanta de valoare intre cele formatii s-a pastrat pana la mijlocul anilor ’90, atunci cand genovezii aveau sa clacheze din nou, insa in prima jumatate aveau sa lase niste performante cu care se mandresc si in prezent.

Jucatori legendari de ambele parti

In timp ce la juventini s-au remarcat in ultimul deceniu al secolului trecut alte nume legendare ale fotbalului mondial, precum Di Baggio, Deschamps, Del Piero, Ferrara sau Conte, fotbalisti ce au ajutat clubul sa castige trofee pe toate planurile, nici la Sampdoria nivelul nu a fost mai prejos. Desi inca o data era greu de conceput ca acele rezultate din anii ’80 sa fie doborate de catre jucatorii pregatiti in mare parte de doi antrenori, Boskov (1986-1992) si Eriksson (1992-1992), ei bine, acestia aveau sa dau un randament foarte bun in continuare. Primul titlu din istorie (1991), Supercupa Italiei (1991), Cupa Italiei (1994) si, in special, prezenta in finala Ligii Campionilor (1992) au fost rezultatele cu care Mancini, Vialli, Pagliuca si compania s-au laudat in tot acest interval.

Declinul Sampdoriei!

Desi facusera o figura frumoasa timp de mai bine de un deceniu, moartea finantatorului Mantovani si-a pus amprenta decisiv asupra performantelor celor de la Sampdoria din acel moment. Declinul acestei formatii a venit la pachet cu plecarile celor mai valorosi jucatori (exemplu: Mancini la Lazio – 1997), motiv pentru care aceasta confruntare nu a mai fost niciodata la aceeasi intensitate, cel putin pana in prezent.

Fara nume grele ale vestiarului, Doria a inceput, treptat, sa nu mai dea randament, a traversat si o perioada in Serie B (1999-2003), fiind considerata o formatie ce nu mai poate avea nici un fel de aspiratii asupra titlurilor interne. Mentalitatea de campioni a celor de la Juve s-a pastrat si dupa anii 2000, drept dovada numarul de 9 trofee consecutive in Serie A (2012-prezent), in timp ce rivalii din acest articol, desi au revenit inapoi in prim plan, nu pot fi un pretendent de luat in calcul pentru Juventus, Inter, Napoli, Milan, Lazio sau AS Roma.

Juventus – Sampdoria – Cele mai spectaculoase partide ale deceniului trecut

Chiar daca nivelul de valoare dintre Juventus si Sampdoria a fost evident in deceniul proaspat incheiat, asta nu i-a impiedicat pe genovezi sa iasa la joc, motiv pentru care media de goluri a fost una destul de ridicata. Intrucat au fost partide placute ochiului, dorim sa va reamintim cateva dintre acestea, pe cele spectaculoase in mod special.

Vizitati si clasament Spania sau clasament Anglia!

Juventus Sampdoria 3-3 / Serie A (2010)

Daca raportul de victorii a fost unul in favoarea celor de la Juventus, dupa cum va asteptati, ei bine, la capitolul meciurilor spectaculoase balanta e destul de echilibrata, dupa cum o sa puteti observa. Ca sa nu mai pierdem timpul, ne indreptam atentia catre primul duel Juventus-Sampdoria amintit, unul ce se disputa in runda a doua a editiei 2010/2011 de Serie A.

Niveul foarte ridicat al lui Juventus din deceniul trecut inca nu era vizibil  pana in preajma acestei partide, acestia terminand editia anterioara pe locul al 7-lea, iar in startul acesteia pierdusera deja in prima etapa, un aspect pe care oaspetii il puteau specula.

Fara un stadion pe care se simteau ca acasa, caci faimoasa arena Dele Alpi se demolase in urma cu doar un an, Juventus isi disputa partidele de pe teren propriu pe stadionul Olimpic, o arena care nu le purtase prea mult noroc in ultimul timp. Fara puterea de altadata, corelata cu faptul ca Inter era in acel moment campioana Europei, Juventus simtea din plin presiunea, iar dupa un start mai putin fericiti aveau sa fie condusi si pe tabela de joc. Numarul mare de ocazii al oaspetilor anunta de mult timp aceasta reusita, una pe care atacantul Nicola Pozzi o semna cu multa precizie, la coltul scurt al portii aparate de Storari.

Forma mai putin convingatoare a elevilor antrenati de Delneri nu avea sa le ia si din orgoliu, unul pe care un jucator de nationala precum Marchisio il concretiza in ceva pozitiv. Cu doar doua minute inaintea pauzei, mijlocasul italian puncta cu un sut violent din centrul careului, o executie ce stabilea, totodata, si  scorul pauzei, 1-1.

Oaspetii au gestionat cu brio momentele dificile

Golul egalizator se parea ca le dadusera torinezilor imboldul de care aveau nevoie, caci la doar 5 minute de la iesirea de la cabine un alt jucator cu origini italiene, Simone Pepe, reusea sa-l invinga din cativa metri pe Curci, aducandu-i pentru prima data pe ai sai colegi in avantaj.

Nu avea sa fie deloc un final care sa fie la dispozitia gazdelor, deoarece iesirile eronate ale defensivei isi spuneau inca o data cuvantul in minutul 64. Servit cu un balon trimis peste apararea adversa de catre Palombo, atacantul trecut si prin curtea celor de la Real Madrid, Cassano, isi demonstra inca o data valoarea, executia sa din voleu fiind prea puternica pentru Storari.

Nu eram nici pe departe de scorul final, caci dupa alte trei minute, Juve trecea din nou la conducere. Profitand de respingerea din bara direct la el, varful Quagliarella, trecut ulterior si pe la Sampdoria, acolo unde iesea golgheterul campionatului, era de aceasta data in tricoul lui Juve si isi facea datoria si aici, marcand pentru 3-2.

Fiind in dezavantaj, Doria se afla intr-o situatie pe care nu o doreau la startul partidei, insa tandemul Cassano-Pozzi reusea inca o data sa-si scoata formatia din incurcatura. A venit din nou randul lui Pozzi sa se afle la finalizare, lovitura sa de cap din minutul 73 fiind cea care le-a adus un punct vizitatorilor.

Accesati si clasament Franta sau clasament Portugalia.

Sampdoria Juventus 3-2 / Serie A (2013)

Am inceput in forta acest duel dintre Sampdoria si Juventus, iar in anul 2013 cele doua formatii ne ofereau o noua partida pe care o rememoram cu mult entuziasm. Daca in prima faza torinezii erau gazde, de aceasta data formatia din Genova era cea puternic sustinuta din tribune.

Fara o miza speciala inaintea acestei partide din runda cu numarul 38, caci gazdele evitasera cu brio retrogradarea, iar oaspetii erau deja campioni detasati, Sampdoria-Juventus trebuia sa fie o partida deschisa si asa a si fost.

Cu multe nume importante  lasate pe banca, din dorinta de a-i mai odihni dupa un sezon atat de incarcat, Conte primea din partea primului 11 un start de partida conform asteptarilor, asta dupa ce Quagliarella il inscria din pozitie de 1 la 1 pe da Costa.

Parea un start normal pentru oaspeti, insa la sase minute distanta Chiellini comitea o eroare provenita, poate, pe fondul unei relaxari, una pe care nu o intalneam foarte des. Fara sa stea pe ganduri, Gervasoni a dictat penalty, unul pe care Eder l-a inscris cu multa siguranta.

Doria, una dintre echipele puternice din Serie A

Doua goluri in primul act nu era un scenariu deloc rau pentru cei peste 25.000 de suporteri care venisera sa-si incurajeze favoritii in ultima etapa, insa repriza secunda avea sa fie chiar si mai generoasa. Incurajati si de Delio Rossi, pe de o parte, gazdele stabileau rezultatul din tur in minutul 57, gratie unei lovituri de cap bine gestionate de catre fundasul De Silvestri, insa mai aveau de rezistat mai bine de o jumatate de ora pentru a bifa 6 puncte din duelurile cu torinezii.

Aflat la primii pasi in cariera, varful argentinian Icardi reusea sa-si mai aduge inca o reusita pe tabela golgheterilor Serie A, cu un sfert de ora inaintea finalului de partida, in urma unei actiuni la care trebuia sa-i multumeasca si lui Estigarribia, cel care ii punea mingea pe tava.

Juventus a diminuat din proportiile scorului prin mijlocasul ofensiv Giaccherini, in minutul 90, dar avea sa fie mult prea putin pentru ca echipa sa sa mai salveze ceva din ultima etapa a editiei 2012/2013.

Juventus Sampdoria 4-2 / Serie A (2014)

Nu ne departam prea tare, nici nu avem cum sa o facem, deoarece Juventus-Sampdoria de la inceputul lui 2014 nu trebuie ratat. Situatia era aceeasi din punct de vedere al valorii formatiilor, nu are rost sa ne repetam, insa de aceasta data alta avea sa fie echipa ce se bucura de cele 3 puncte la final.

Pe Juventus Stadium (arena lui Juve din 2011), gazdele nu uitau acele doua infrangeri recente impotriva celor de la Doria, iar in minutul 19 chilianul Vidal puncta cu eleganta pe langa da Costa, in urma unei pase la fel de frumoase trimise de colegul din zona mediana, Paul Pogba. Pe fondul acestui joc foarte bun din startul reprizei, Bianconerii luau cu asalt poarta oponentilor si, la sase minute distanta, reuseau sa isi dubleze avantajul pe tabela. La capatul unei centrari venite de la Tevez, partenerul din atac al acestuia, Llorente, se desprindea de adversarul direct si puncta cu o lovitura de cap de la o distanta considerabila.

La Juventus pericolul poate veni de oriunde

Luptatori, asa cum ii stim pe genovezi, nu au predat armele desi erau constienti ca se aflau intr-o situatie nu tocmai oportuna, motiv pentru care erau recompensati cu sapte minute inaintea finalului primului act. Desi niciun jucator al echipei antrenate de catre sarbul Mihajlovic nu a punctat, fiind un autogol al lui Barzagli, Sampdoria prindea putin curaj, dar pentru putin timp. Campioana ultimelor 3 editii in acel moment, Juventus, nu le-a lasat oaspetilor motive de speranta decat patru minute, asta dupa ce Vidal puncta dintr-o lovitura de pedeapsa pentru 3-1.

Apararea nu era punctul forte al oaspetilor, cu totii cunosteam aceasta slabiciune din jocul lor, dar cu 20 de minute inaintea fluierului final se anuntau minute de tensiune pe arena din Torino. Cu un atac din care faceau parte doi jucatori de nationala, Gabbiadini si Eder, formatia vizitatoare reuseau sa se apropie din nou de poarta conationalului Buffon si chiar sa puncteze prin Manolo.

Micile emotii pe care le siteau suporterii liderului au fost, in cele din urma, diminuate serios, si asta gratie unei executii de toata splendoarea a lui Paul Pogba, in minutul 78. Nu au mai existat nici un fel de dubii din acel moment asupra rezultatului, astfel ca Juve reusea inca o victorie in lupta pentru titlu.

Sampdoria Juventus 3-2 / Serie A (2017)

Ultima partida pe care dorim sa v-o rememoram s-a jucat acum 3 ani, iar duelul a fost unul, dupa cum v-am obisnuit, foarte spectaculos. Pentru prima data in ultimii ani oaspetii nu se mai clasau pe primul lor, pozitie ocupata de Napoli, si ,din pacate pentru acestia, Blucerchiati se aflau pe o pozitie de cupa europana (locul al saselea).

Desi aveam o disputa intre doua echipe fruntase ale Serie A inaintea acestei partide din runda cu numarul 13, prima repriza a fost una destul de putin bogata in ocazii, drept dovada si scorul de pe tabela, unul alb, 0-0.

Paradoxal, desi echipa lui Allegri era cea care isi crease ocaziile importante ale duelului de pe Luigi Ferraris, cei care deblocau tabela de joc erau gazdele, prin varful columbian, Zapata (min.52)

O alta lovitura de gratie venea 18 minute mai tarziu, atunci cand uruguayanul Torreira puncta cu un sut foarte bine plasat din afara careului, pentru 2-0. Era o adevarata sarbatoare pentru suporterii formatiei din nord-vestul tarii, iar dupa alte opt minute acestia deja celebrau si un scor de neprezentare. Parea ca le mergea totul ca la carte baietilor lui Giampaolo, dar cu toate acestea tot au avut emotii in finalul partidei. Cu doua goluri in minutele de prelungire, prin argentinienii Higuain si Dybala, Juventus si-a mai spalat din pacate, dar mult prea putin pentru a mai salva ceva.

Statistici Juventus – Sampdoria

Chiar daca Doria a stat mai bine in duelurile spectaculoase din ultimul deceniu, cele doua victorii ale torinezilor din editia proaspat incheiata (2019/2020), sunt rezultatul unui management de calitate, unul care se vede si in raportul de pana in prezent al confruntarilor Juventus – Sampdoria. In cele 127 de partide de pana in prezent, statisticile sunt urmatoarele:

• Serie A (124 meciuri) : Juventus (61 victorii) – Egal (37 meciuri) – Sampdoria (26 victorii)
• Cupa Italiei (3 meciuri) : Juventus (3 victorii)
• Total (127 meciuri) : Juventus (64 victorii) – Egal (37 meciuri) – Sampdoria (26 victorii)

Si in viitoarea editie de Serie A preconizam dueluri la fel de spectaculoase intre cele doua formatii, astfel ca nu uitati sa urmariti, daca aveti ocazia, Juventus-Sampdoria pe un livestream sau pe un post de televiziune, deoarece Ronaldo, Dybala, Quagliarella si compania vor fi la capacitate maxima.

Click si pe clasament Germania sau clasament Italia!