Galatasaray – Trabzonspor – Pe langa deby-urile clasice ale Turciei, unele care includ doar echipele din Istanbul (Fenerbahce, Galatasaray si Besiktas), mai exista o formatie care le punea probleme celor trei de aproximativ jumatate de secol incoace. Este vorba de Trabzonspor, o echipa din nordul tarii, vicecampioana ultimei editii de Superlig si, mai important de toate, detinatoare a nu mai putin de 6 titluri nationale. Tocmai din acest motiv, echipele din orasul mentionat anterior au o misiune grea an de an, insa ne intereseaza in acest articol confruntarea celor de la Galata cu Trabzonspor.
La prima vedere, Galatasaray vs Trabzonspor este o confruntare din prima liga a fotbalul turc, insa rezultatele celor doua formatii spun mai mult decat atat. Fondate in perioade diferite de timp (Galatasaray-1905; Trabzonspor – 1967), cele doua nu au avut ocazia sa se intalneasca inca din primii ani in care acest sport a patruns pe meleagurile Turciei. Mai exact, primul meci direct intre cele doua combatante se juca in editia 1974/1975, iar de atunci se intalnesc in mod regulat in prima divizie. Sunt aproximativ 50 ani de meciuri foarte echilibrate intre Galatasaray=Trabzonspor, dar haideti sa vedem, mai intai, cum a inceput totul.
Campioana a tarii de 6 ori in doar 15 ani, caci fotbalul profesionist era instalat in Turcia in anul 1959, mareata trupa din Istanbul, cu celebrul Fatim Terim in rol de jucator si capitan, avea un adversar nou in editia 1974/1975, in prezenta celor de la Trabzonspor. Un mare merit in promovarea echipei de pe coasta Marii Negre il are si antrenorul Ahmet Suat Özyazıcı, instalat pe banca echipei inca din primul an al fondarii. Campioana cu doar un an in urma, o campanie in care pierdusera doar de ori, Cim bom bom, asa cum sunt porecliti cei de la Galata, aveau sa castige primul meci direct, de acasa, la limita, scor 1-0. Inca de atunci avea sa se simta valoarea celor de la Trabzon, echipa ce isi lua revansa in retur, atunci cand se impuneau cu un scor identic.
Atunci cand vreunul dintre voi auziti de fotbalul din aceasta tara, cu siguranta, initial, va vin denumirile celor trei echipe uriase in minte. Nu este un lucru absurd, doar vorbim de formatiile care au cucerit 56 de titluri interne (Galatasaray – 22, Fenerbahce – 19, Besiktas – 15), adica un procentaj de 87.5% din totalul editiilor jucate, insa si formatia din Trabzon ar merita tratata cu mai mult respect.
Am spus initial ca echipa poreclita Furtuna Marii Negre are 6 titluri nationale, dar de unde vin acestea? Ei bine, toate cele 6 au fost obtinute in intervalul 1976-1984. Da, in doar 9 editii cei de Trabzonspor au reusit sa adune atatea distinctii. Plecati din start out-sideri, acestia nu doar ca au castigat atat de mult, dar le-au intr-o ipostaza foarte grea de gestionat, una necunoscuta pana atunci, pe cele mai sonore echipe ale tarii. Una dintre acestea este chiar Galatasaray, echipa ce nu a castigat in intervalul 1974-1986 nici macar un titlu intern, aceasta fiind cea mai neagra perioada din istoria lor.
Şenol Güneş, Turgay Semercioğlu sau Necati Özçağlayan nu sunt doar niste embleme ale celor de la Trabzon, ci chiar ale celorlalte formatii ale Turciei, caci acestia au fost doar cativa dintre cei care au demonstrat cum pot fi batute echipe principale ale tarii. Revenind la confruntarea directa, Galatasaray a fost, de asemenea, invinsa de multe ori in acest interval de timp, acestia neputand sa se impuna impotriva adversarilor perioade lungi de timp (exemple : mai 1975 – martie 1978 ; aprilie 1981 – mai 1985).
Pusi la zid pe o perioada de peste un deceniu, cei de la Galatasaray au reusit in cele din urma sa formeze un lot competitiv, iar de acolo seria a continuat pana in zilele noastre. In ciuda faptului ca nu castiga in fiecare editie, este imposibil tinand cont ca mai sunt si alte formatii care fac investitii impresionante, acestia au fost mereu in top. Este o calitate ce o diferentiaza de majoritatea formatiilor din Super Lig si, inclusiv, de Trabzonspor. De peste 3 decenii nu a mai aparut niciun titlu in prima divizie in visteria celor de la Trabzonspor, iar asta este o consecinta a felulului in care a fost manageriat clubul dupa acele succese, de-a dreptul, impresionante.
Nu doar ca au reusit sa mai bifeze din cand in cand cate o medalie de campioni, ajungand in acest moment in top din acest punct de vedere, insa au avut puterea de a-si metine adversarii la respect. Vorbim despre Galatasaray un club pe la care s-au perindat multi jucatori ce au facut istorie in tricoul Semilunei, unii ce i-au ajutat sa fie la acest nivel de acum. Hakan Şükür, Sabri Sarıoğlu sau Ergün Penbe sunt doar cativa dintre jucatorii pe care fanii lui Trabzon o sa-i tina minte si peste cativa ani, caci le-au provocat dezamagiri in mod repetat. Doar de 3 ori au fost invinsi cei de la Galata intr-un deceniu (2000-2009) in duelurile cu Trabzon, rezultate ce dovedesc inca o data nivelul la care se prezinta acestia in prima divizie a tarii.
Chiar in acest moment, putem admite ca aceasta rivalitate s-a ridicat din nou la nivelul la care a fost acum cateva decenii. Desi au fost dueluri echilibrate si in trecut, acum a devenit o confruntare ce a intrat in atentia media, datorita formei mai bune a celor de la Trabzonspor. Spre exemplu, ultimul sezon din Super Lig a fost unul aproape perfect pentru echipa ce evolueaza pe Medical Park Stadyumu, fiind la doar un pas de a castiga un nou titlu de campioana.
Desi doar 4 puncte i-au desparit pe cei de la Trabzon de a bifa al saptelea titlu din istorie, suporterii au sperante si pe viitor ca echipa va reusi sa se afirme din nou, indiferent daca ii vor mai avea in componenta sau nu pe jucatori precum Sosa, Sorloth sau Guilherme. De partea cealalta, Cim bom bom a continuat sa-si multumeasca fanii si in deceniul recent incheiat, acestia adunand nu mai putin de 5 titluri interne.
Daca tot avem aceasta confruntare in prim-plan, una care se va desfasura foarte curand si in editia actuala, 2020/2021, trebuie sa vedem cum a evoluat aceasta cat mai recent. Pentru a realiza acest lucru, ne-am gandit sa va facem un rezumat cu cele mai importante faze al meciului direct.
Partida disputata pe arena Turk Telekom din Istanbul s-a jucat fara spectatori, cauza o stiti cu totii, iar la centru era pus cel mai sonor nume din arbitrajul tarii, Cüneyt Çakır. Poate ca in mod normal n-ar conta ce arbitru este delegat la un meci, insa de aceasta data conta, caci acesta lua o decizie ce urma sa afecteze felul cum se desfasura partida. Desi erau dominati la multe capitole in aceasta partida, cei de la Galata aveau parte de inca un deficit major in minutul 32. Un gest nesportiv i-a adus mijlocasului Feghouli cartonasul rosu, astfel ca au trebuie sa apere, cel putin pana la pauza, rezultatul de pe tabela. N-a mai apucat Terim sa-si puna planurile in aplicare asa cum le gandea, caci cu patru minute inaintea fluierului primei reprize, Trabzon deschidea scorul, prin argentianul Sosa, in urma unei lovituri de pedeapsa.
In cursa catre titlul de campioana, dupa cum spuneam si mai sus, elevii pregatiti de Çimşir au calcat pedala de acceleratie in actul secund, iar efortul s-a vazut pe tabela de marcaj. 2-0 cu 20 minute inaintea finalului de joc, reusita semnata de Novak, cu o lovitura de cap, din cativa metri, iar soarta celor 3 puncte era in mare parte decisa.
Tot printr-o lovitura de pedeapsa punctau, pentru prima oara, pe tabela si cei de la Trabzon, prin mijlocasul imprumutat de la Fulham, Seri, in minutul 90, reusita ce le-a dat motive pentru a spera la un rezultat pozitiv. Desi in tur au obtinut un punct, scor 1-1, nu a mai fost cazul si in acest context, acestia nereusind sa gaseasca calea spre golul egalizator. Ba mai mult, tot oaspetii aveau sa dea lovitura decisiva in acest duel, in urma unui contraatac, prin atacantul norvegian, Sorloth.
In curand vom celebra 100 de confruntari directe Trabzonspor-Galatasaray, momentan suntem la cifra cu numarul 95 (se vor mai adauga doua in campania 2020/2021), iar raportul este unul destul de echilibrat, dupa cum urmeaza: Galatasaray (42 victorii) – Trabzonspor (31 victorii) – Rezultate de egalitate (22 meciuri).