Feyenoord – Vitesse – Confruntarea dintre echipele olandeze Feyenoord si Vitesse ar fi fost una de exceptie daca s-ar fi jucat in momentul in care formatia din Arnhem a fost la apogeu, adica la inceputul secolului trecut. Pare greu si putin trist ca o formatie care se afla intr-o liga atat de importanta sa regrete prestatiile de peste un secol in urma, insa aceasta este istoria clubului care evolueaza in culorile galben si negru.
vitesse-feyenoord
Daca Vitesse este a doua cea mai veche formatie a sistemului profesionist de fotbal din Olanda, fiind fondata in anul 1892, nici Feyenoord nu se poate considera o formatie aparuta cat mai aproape de vremurile noastre. Celebra formatie din Rotterdam se infiinta in anul 1908, un moment in care Vitesse ajunsese deja in turneul care decidea campioana tarii. Poate ca unii dintre voi nu stiu, dar pana in anul 1956, atunci cand era infiintata Eredivisie, fotbalul in Tara Lalelelor era impartit mai intai pe regiuni. Castigatoarele fiecarei regiuni in parte, cum ar fi partea estica, cea in care formatia din Arnhem juca, se calificau la turneul final ce decidea ce formatie este campioana Olandei in anul respectiv.
Fara o experienta prea mare la activ, ajunsi la cel mai inalt nivel al fotbalului profesionist abia in 1918, cei de la Feyenoord nu au prins perioada de aur a rivalilor din acest articol, una in care Vitesse mai ajungea de 3 ori in faza finala (1913, 1914, 1915).
Forma fantastica inregistrata de Vitesse la inceputul secolului XX s-a stins, treptat, pe parcurs, ajungand ca in momentul primei editii a actualului sistem de fotbal din aceasta tara sa se regaseasca in esalonul secund (Eerste Divisie). Daca fanii echipei din regiunea Genderland au trebuit sa se obisnuiasa, din mers, cu acest declin, ei bine, formatia rivala inregistra rezultate diametral opuse. In momentul debutului in Eredivisie, Mandria Sudului, asa cum este recunoscuta formatia din Rotterdam, se prezenta cu numai putin de 5 titluri ale Olandei.
Dezamagirile din tabara formatiei din Arnheim s-au oprit, cel putin pentru un moment, in anul 1972, atunci cand sub comanda olandezului Crom Brom reuseau sa le ofere suporerilor confruntari de clasa cu Ajax, PSV si, implicit, Feyenoord.
Chiar daca nu au fost niste amintiri prea placute din primele dueluri cu Feyenoord, unele pierdute cu 0-4 pe De Kuip (arena celor de la Feyenoord), respectiv 0-2 pe Nieuw Monikkenhuize (arena propie), corelate cu o retrogradare de pe ultimul loc, macar suporterii au mai simtit inca o data, dupa atata asteptare, aerul primei divizii.
Chiar daca au controlat in mare parte a istorie confruntarile cu cei de la Vitese, asta si datorita nivelului la care evolueaza an de an, in anii ’90 la Arnhem s-a construit de catre antrenorul german Herbert Neumann o formatie care le crea mari probleme celor 3 super-puteri ale tarii. Nikos Machlas, Dejan Curovic sau John van den Brom sunt doar cativa dintre fotbalistii care au reusit sa le administreze doua infrangeri categorice celor de la Feyenoord (3-0 in 1994; 4-2 in 1996) si, totodata, sa prinda ultima treapta a podiumului pentru Vitesse in anul 1998.
Daca despre nivelul celor doua formatii din secolul trecut ne-am lamurit cu totii, haideti sa vedem impreuna si cum s-au descurcat una impotriva celeilalte intr-o perioada mai recenta, secolul actual. In principal, ca sa nu detaliem fiecare sezon in parte, cele doua formatii au avut un parcurs destul de constant. In timp ce in tabara celor de la Vitesse o prezenta in cupele europene a venit, in medie, o data la doi ani, nici la Feyenoord nu au existat fluctuatii asa mari de forma.
Ati remarcat si voi ca i-am tot laudat pe baietii din Rotterdam pe tot parcursul articolului, insa am putea spune ca ultimii 20 ani au fost mai buni pentru cei de la Vitesse. Clasarile in Top 3 permanente ale jucatorilor imbracati in rosu, alb si negru nu sunt rezultate deloc de neglijart, dar cand tragi linie si vezi doar un singur titlu in Eredisie (2017), spre deosebire de contracandidatele PSV (10 titluri) si Ajax (8 titluri), iti dai seama ca nu a fost un traseu foarte bun. De partea cealalata admitem ca cei de la Vitesse au iesit pe plus, deoarece au reusit sa castige un trofeu intern, Cupa Olandei (2017), cel mai important din vitrina clubului.
In ultima parte a articolului consideram ca este cazul sa vedem cum au decurs lucrurile in cele mai importante meciuri actuale dintre Feyenoord si Vitesse: cea din Supercupa Olandei si cea din editia 2019/2020.
feyenoord-vitesse
Cea mai importanta partida din istoria confruntarilor dintre Vitesse si Feyenoord s-a disputat in 2017, anul in care cele doua formatii au crescut din nou in ochii suporterilor. Chiar daca reusise primul trofeu din istorie, iar moralul era unul ridicat, echipa antrenata Henk Fraser pleca din start cu a doua sansa, caci in fata sa era campioana si, in acelasi timp, detinatoare a doua Supercupe.
Aflati in premiera in aceasta competitie, pe langa impedimentul de a intalni o formatie cotata mult mai bine, Vitesse mai avea de suportat si presiunea a peste 40.000 de fanatici ai lui Feyenoord. Da, se juca pe De Kuip, arena de casa a formatiei din Rotterdam, iar acest avantaj era conretizat de acestia inca din startul partidei.
Servit in centrul careului de catre coechipierul Boetius, unul dintre cei mai iubiti jucatori ai tribunelor, Jens Toornstra, prindea un voleu de zile mari, unul care le aducea avantajul pe tabela si sansa de a fi cu o mana pe trofeu.
Jocul bun prestat de jucatorii antrenati de unul dintre cei mai buni jucatori ai lui Feyenoord, van Bronckhorst, putea sa nu fie de ajuns in prima repriza, insa norocul era de partea acestora. Executia de mare finete a celui mai bun jucator al oaspetilor, Milos Rashica, plecat ulterior in Germania, la Werder Bremen, lovea bara transversala, insa se incapata sa intre in poarta. Fara vreun alt sut pe poarta in ultimele minute, Feyenoord pleca cu avantaj in actul secund.
Cei care neaga beneficiile sistemului VAR ar trebui sa urmareasca inca o data faza din minutul 56 al confruntarii dintre Feyenoord si Vitesse din Supercupa Olandei, din 2017. Dupa ce initial se acordase gol pentru trupa din Rotterdam, arbitrul Danny Makkelie a intors decizia. Dupa ce initial a anulat reusita lui Jorgensen, din cauza unei pozitii de off-side, tot acesta a urmarit si actiunea premergatoare, una in care Matavz era faultat in careul ”gazdelor”. Jucatorul trecut si prin curtea celor de la Manchester United, Alexander Buttner, si-a asumat responsabilitatea loviturii de pedeapsa, una pe care a si fructificat-o in coltul dreapta al portii lui Jones.
Chiar daca au plecat out-sideri clari in aceasta partida, cei de la Vitesse au rezistat eroic timp de 120 minute, astfel ca departajarea se face la loviturile de pedeapsa. Sprijiniti puternic din tribune in continuare, gazdele au executat excelent loviturile de pedeapsa, pe cand oaspetii au ratat chiar printre cei mai experimentati jucatori : Matavz si Rashica.
feyenoord-vitesse
Media golurilor din campionatul Olandei este, dupa cum stiti si voi, una foarte ridicata, astfel ca in etapa cu numarul 16 a editiei 2019/2020 ne asteptam la un duel spectaculos intre Vitesse si Feyenoord. Pe Gelredome aveam fata in fata doua vecine de clasament (Vitesse – locul 9, Feyenoord – locul 8), ambele avand ca obiectiv clasarea pe un loc de cupa europeana.
Cu un lot mai puternic decat cei de la Vitesse, oaspetii deja pierdusera contactul cu tandemul ce se batea la titlu, unul format din Ajax si Alkmaar, astfel ca in aceasta deplasare nu mai mai pareau asa de bine vazuti in ochii spectatorilor neutri.
Aceasta forma slaba a celor de la Feyenoord nu arata bine deloc nici in aceasta deplasare, drept dovada ca in minutul 12 arbitrul acestia erau foarte aproape de a fi condusi pe tabela de joc. Un fault de joc in interiorul careului l-a obligat pe arbitrul intalnirii, Pol van Boeckel, sa acorde lovitura de pedeapsa, una pe care Matavz si-a asumat-o. Din pacate pentru atacantul trecut prin cariera sa si pe la PSV, sutul acestuia a fost prea moale si parat de Marsman, spre dezamagirea celor peste 16.000 de fani prezenti la meci.
Prima replica serioasa a gigantului club din Rotterdam s-a produs abia in minutul 24, insa tot datorita valorii individuale. Decarul echipei, Steven Berghuis, a sutat fara sa stea pe ganduri, din voleu, de la aproximativ 25 metri, o executie ce s-a dus de putin pe langa stalpul din stanga al portii aparate de Pasveer.
Pana la finalul reprizei am mai asistat la o ocazie la fel de mare, sutul din lovitura libera al danezului Jorgensen. Incercarea sa a fost oprita doar de bara transversala, astfel ca la cabine cele doua formatii se multumeau doar cu un rezultat de egalitate.
Doua formatii ofensive la origini, cele doua echipe olandeze au mers in repriza secunda tot pe calea atacului, un motiv de ingrijorare, totodata, pentru cei doi goalkeeperi. Primul care era testat serios era portarul gazdelor, Pasveer, cel care reusea sa respinsa in-extremis sutul lui Sinisterra (min.55).
Ceva s-a schimbat dupa pauza in jocul lui Feyenoord, poate interventia mult mai experimentatului Dick Advocaat si-a spus cuvantul, insa la faza de finalizare erau la acelasi capitol. Cel mai bun exemplu l-a reprezentat ratarea lui Jorgensen, din pozitie de 1 la 1 cu goalkeeperul advers, motiv pentru care se multumeau cu doar un punct. A fost primul 0-0 intre cele doua formatii din 2014 incoace, insa per-total un scor corect avand in vedere ca ambele au dominat cate o repriza.
Intrucat in editia 2020/2021 Feyenoord – Vitesse se va juca din nou, pentru a 75-a oara, e de datoria noastra sa va afisam raportul din 1972 si pana in prezent. In cele 74 de meciuri intre ocupanta locului 3 din Eredivisie in stagiunea proaspat incheiata (Feyenoord) si ocupanta locului 7 (Vitesse), statisticile se prezinta in felul urmator: