Fenerbahce – Genclerbirligi – Sezonul 2018/2019 a adus din nou in atentia iubitorilor fotbalului din Turcia confruntarea dintre cluburile Fenerbahce si Genclerbirligi. Reprezentante ale celor mai cunoscute orase ale tarii, Istanbul (Fenerbahce) si Ankara (Genclerbirligi), cele doua s-au intalnit in foarte multe randuri pana in prezent. Este o istorie ce aduna peste 100 de meciuri directe (daca le punem in calcul si pe cele in care fotbalul nu era la un nivel profesionist, adica pana in anul 1959), una pe care vrem sa o povestim, in linii mari, pe intelesul tuturor.
Fondate in prima parte a secolului trecut (Fenerbahce – 1907; Genclerbirligi – 1923), cele doua grupari au excelat inca din primii ani de activitate. Daca de la Fenerbahce aveam astfel de asteptari, caci este una dintre cele mai titrate echipe ale tarii, cu 19 titluri in acest moment, nici Genclerbirligi nu a fost mai prejos. Cat timp fotbalul din Turcia a fost organizat din punct de vedere georgrafic, ambele au reusit sa adune trofee. Din 1959, cand se puneau bazele, in sfarsit, unui sistem apropiat zilelor noastre, lucrurile s-au mai schimbat. Echipa din capitala nu a mai reusit sa repete succesele din 1941 si 1946, motiv pentru care, in prezent, se afla in umbra formatiilor din Istanbul (Fenerbahce, Galatasaray, Besiktas sau, mai nou, Istanbul Basaksehir).
Revenim putin la editia 1959/1960, moment cand tot sistemul era regrupat, pentru a prezenta primele doua dueluri directe dintre cele doua formatii. Desi Canarii galbeni, asa cum sunt porecliti cei de la Fener, au reusit sa fie prima campioana din Super Lig (prima liga a Turciei) la capatul acelui sezon, acestia aveau sa se impiedice in primul meci direct contra celor de la Gencelerbirligi. Pe 19 Mayis Stadium, vechea arena a celor de la Genclerbirligi (utilizata in intervalul 1936-2018) echipa din Ankara avea sa-i invinga pe cei de la Fener cu scorul de 2-1. Replica a venit la retur, pe Şükrü Saracoğlu Stadium, cunoscuta arena a celor de la Fener, acestia impunandu-se la capatul unui meci nebun, cu sapte goluri, scor final: 4-3.
Cu toate ca nu mai repetau rezultatele din anii ’40, ros-negrii erau inca o echipa de care fotbalul din prima liga avea nevoie, insa anii ’70 aveau sa fie cumpliti pentru acestia. Retrogradata chiar in primul an, echipa din Ankara avea sa petreaca 14 sezone consecutive in liga secunda. Spre deosebire de acestia, Canarii continuau sa isi atinga obiectivele, iar intervalul respectiv avea sa fie unul foarte prosper. Nu mai putin de 4 titluri in Super Lig pentru Fenerbahce in deceniul ”negru” al celor de la Genclerbirligi, generatie ce il avea in componenta si pe Ziya Sengul, unul dintre cei mai iubiti jucatori care au jucat pe Sukru Saracoglu.
Poate ca unii fani ai celor de la Genclerbirligi au fost mai entuziasmati de revenirea favoritilor sai in prim plan in anul 1984 si chiar poate sperau la ceva trofee, insa aceste visuri aveau sa fie spulberate destul de rapid. Pe langa faptul ca echipa locala nu reusea sa castige vreun trofeu, aveau si un impediment major in fata echipelor ce luptau pentru suprematie. De pilda, revenind la rivalitatea noastra, Fenerbahce a reusit sa fie invincibila timp de 6 ani in fata acestora, hegemonia fiind oprita la data de 25 noimebrie 1990, atunci cand echipa din capitala castiga categoric, scor 3-0.
Dupa multe decenii in care era nostalgica cu privire la performantele obtinute, trupa din Ankara avea sansa sa joace din nou cu un trofeu pe masa. Suntem siguri ca ar fi dorit in finala cu marea lor rivala, Ankarugucu, insa in fata lor se prezentau cei de la Fenerbahce. Vorbim despre finala Cupei Turciei, din anul 2001, iar sansele celor de la Genclerbirligi nu erau asa de mari. Spunem asta deoarece in fata lor statea cea mai puternica echipa a tarii (campioana in editia 2000/2001), cu Kennet Andersson, Ali Gunes sau Rustu Recber in mare forma. Desi pleca clar out-sider, Genclerbirligi avea sa faca surpriza, reusind sa se impuna la loviturile de departajare, scor 4-1. A fost o seara incredibila si pentru goalkeeperul Patrick Nys, cel care apara doua dintre executiile de la punctul cu var.
Ei bine, de la acea finala de acum doua decenii nu s-au schimbat prea multe in cadrul celor doua cluburi. Daca pentru Genclerbirligi a fost ultimul moment de glorie pana in acest moment, nereusind sa-si mai adauge vreun titlu in cont, rivala din Istanbul a facut ce stia ea cel mai bine, sa lupte pentru trofee. In aceste doua decenii au reusit sa adune 6 titluri de campioana, o performanta foarte buna, insa problema este ca ultimul a venit in anul 2014. Referitor la rivalitatea directa, lucrurile au derulat cam tot in acelasi sens, insa cum prezentul este mai apropiat decat trecutul de multe ori, haideti sa vedem cum au decurs meciurile dintre cele doua in ultima editie in care s-au intalnit pana in prezent, 2019/2020.
Prima confruntare din ultima campanie incheiata, 2019/2020, s-a jucat pe terenul celor de la Fener. Clasarea foarte proasta cu un an inainte, locul 6, era de neacceptat pentru milioane de fani ai echipei din capitala, astfel ca trebuiau sa isi ia revansa in aceasta editie. Inaintea rundei cu numarul 14, formatia sprijinita pe Sukru Saragoglu de peste 30.000 de suporteri nu era in frunte, acolo unde isi doreau suporterii, insa nici nu erau departe de obiectiv. De partea cealalta, Genclerbirligi se afla undeva pe la jumatatea clasamentului, o pozitie cu care presedintele Cavcav nu era chiar asa de nemultumit.
Fara a fi avea un obiectiv obligatoriu in acest meci, jucatorii imbracati in rosu si negru au pasit cu dreptul in acest duel. Dupa doar 12 minute de joc, oamenii pregatiti de Hamza Hamzaoglu aveau sa deblocheze tabela de joc prin atacantul Sio. Jucator experimentat trecut prin campionatul francez sau german, acesta puncta, din intoarcere, pentru 1-0.
Doar un sfert de ora avea sa dureze avantajul oaspetilor, caci cel mai bine vandut jucator al celor de la Fenerbahce din aceasta vara avea sa puncte. Este vorba despre atacantul din Kosovo, Muriqi (plecat la Lazio pe 17 milioane de euro), cel care puncta cu o lovitura de cap din apropierea careului mic.
Reusita de 1-1 avea sa revigoreze intreaga echipa pregatita de Yanal, caci la pauza intrau cu avantaj considerabil. Luis Gustavo, un alt jucator cu multa experienta in fotbalul european cu un sut plasat de la 25 metri, si Muriqi, cu o executie pe langa portar, faceau ca la pauza Fener sa intre cu avantaj de doua goluri.
Repriza secunda a fost una deschisa, cu ocazii de ambele parti, insa golurile erau pastrate pentru final. Soarta celor trei puncte avea sa fie decisa in minutul 78, atunci cand Kadioglu puncta pentru 4-1 cu un sut in vinclu (min.74). Pana la final mai adaugam doua goluri pe tabela, Kruse pentru gazde, Stancu pentru oaspeti, astfel ca scorul final afisa un 5-2 categoric pentru gazde.
A venit si returul de pe Eyramanu Stadiumu, arena cocheta construita in capitala in 2019, pe care cei de la Genclerbirligi o impart cu rivalii de la Ankaragucu. Fara un obiectiv major in acest final de campionat, gazdele jucau doar pentru palmares, spre deosebire de canari, cei care erau in lupta acerba cu rivalele Alanyaspor, Galatarasary, Besiktas si Sivasspor pentru un loc pe podium.
Desi dominau la capitolul posesie in primul act (64%), cei de la Fener inregistrau mai putine ocazii de poarta decat echipa gazda, un semn ingrijorator pentru actul secund, cat si pentru ultimele partide din sezon. Control aboslut pentru echipa lui Karapinar (pe banca lui Fener cu o luna inaintea acestei partide), insa golul pica chiar in poarta acestora. La fel ca si in turul de la Istanbul, internationul roman Bogdan Stancu puncta contra canarilor. Cu atat a fost mai mare bucuria atacantului, cu cat acesta evolueaza in trecut pentru rivala de moarte a celor de la Fener, nimeni alta decat Galatasaray.
In criza de idei, antrenorul mutat de la academie la echipa mare a jucat totul pe cartea atacului si intr-un fel ii si iesea. 81% posesie pentru canari in actul secund, dar si un gol in poarta lui Ozbir. Cel care le dadea sperante pentru cele trei puncte era nimeni altul decat Emre Belozoglu, jucator retras la capatul acestei stagiuni, la varsta de 40.
Fener nu a mai reusit, desi a prestat constant, in ultimele 10 minute sa dea lovitura de gratie, astfel ca se incurcau intr-o etapa in care, pur si simplu, era de nepermis.
Fenerbahce-Genclerbirligi se va juca in editia 2020/2021 de cel putin doua ori. Pana in acest moment, datele stabilite de Federatia turca de fotbal (TFF) sunt urmatoarele: 22 noiembrie 2020 (Genclerbirligi-Fenerbahce, etapa a IX-a), respectiv 14 martie 2021 (Fenerbahce-Genclerbirligi). In returul de pe Sukru Saracoglu este foarte probabil sa celebram cifra 100, caci in acest moment avem 98 de intalniri oficiale, unele care arata urmatorul raport: Fenerbahce (49 victorii) – Genclerbirligi (17 victorii) – Rezultate de egalitate (32 meciuri).