FC Rapid Bucuresti- Formatie bucuresteana care a fost infiintata in 1923 de catre un grup de muncitori de la atelierele Grivita. Clubul care urmeaza sa isi serbeze in curand centenarul este una dintre cele mai titrate formatii din Romania. Au reusit sa castige titlul de campioana de 3 ori, Cupa Romaniei au castigat-o de 13 ori, iar Supercupa de 4 ori.
Pe plan european, cele mai bune performante au fost sferturile Winners Cup in sezonul 1972-1973 si Cupa Uefa in sezonul 2005-2006 si finala nejucata din 1940 a Cupei Europei Centrale, din cauza izbucnirii celui de-Al Doilea Razboi Mondial.
In 2016, clubul a intrat in faliment, dupa ce initial intrase in insolventa. Automat au fost nevoiti sa reincepea activitatea din liga a 5-a. Noi entitati au luat nastere, care au tintit spre a obtine palmaresul, emblema si istoria Rapidului. ACS Rapid, AFC Rapid si Academia Rapid au fost printre ele, cei din urma reusind in 2018 sa primeasca dreptul oficial de a duce mai departe istoria Rapidului nascut in ’23, palmaresul si sigla.
Clubul isi disputa partidele pe stadionul Valentin Stanescu din Giulesti, insa in locul aceluia se construieste un stadion nou. Clubul a mai jucat in trecut meciurile de acasa la Chiajna sau Pitesti, dar sezonul 2019-2020 au preferat sa se mute in vecinatate, in Regie, pe stadionul Sportului Studentesc.
Pe 25 Iunie 1923 angajatii atelierului Grivita au avut ideea de a infiinta echipa ce avea sa aibe o istorie lunga si sa fie una din protagonistele fotbalului romanesc in cursul anilor. Desigur, acestia au avut si perioade in care performantele s-au tinut departe de ei. Asociatia Culturala si Sportiva CFR a fost numit clubul in prima faza, avandu-l ca presedinte pe Teofil Copaci, in vreme ce capitanul echipei a fost desemnat Grigore Grigoriu si din cele auzite, in casa acestuia s-au confectionat primele echipamente de culoarea visiniu cu care acestia au evoluat din toamna aceluiasi an, dupa formarea echipei in luna Septembrie.
Prima partida a fost pe 28 Octombrie 1923, impotriva formatiei Unirea Timisoara si scorul a fost 8-4 pentru timisoreni. Nici in al doilea meci nu au reusit bucurestenii sa invinga pentru prima data, pentru ca au pierdut si in fata Gloriei Arad, scor 1-2. Jucatorii de baza in anii de incput au fost Teofil Copaci, Grigore Grigoriu si Bozie Codreanu.
Pana in anul 1932, clubul giulestean n-a reusit sa evolueze decat in liga regionala a Bucurestiului, in sezonul 1932-1933 urmand sa isi faca debutul in Divizi A, prima scena a fotbalului romanesc. Pana sa inceapa Al Doilea Razboi Mondial, Rapid si-a facut loc repede printre formatiile fruntase ale primei divizii, totusi desi aproape fiind, n-a izbutit castigarea tiltului, insa a reusit s-o faca de cateva ori in Cupa Romaniei.
O poveste interesanta dintr-un an in care Rapid a fost aproape de castigarea titlului, a fost la un meci decisiv cu Venus Bucuresti, meci in care Rapid avea nevoie sa invinga. La scorul de 1-0 pentru Rapid, pe final de meci, un om al Rapidului a atins mingea cu mana in careu, dar arbitrul a ales sa lase faza sa mearga mai departe.
Ulterior, cei din tribune si jucatorii celor de la Venus au inceput sa protesteze vehement decizia arbitrului. Arbitrul s-a dus sa vorbeasca cu jucatorul respectiv, intrbandu-l daca a facut hent, acesta recunoscand ca da, s-a dictat penalty si meciul s-a incheiat 1-1, Venus Bucuresti reusind sa castige titlul. In cele 8 sezoane din ’32 pana in ’40 Rapid s-a clasat de 4 ori pe locul secund, iar pe locurile 4,6,7 si 10 cate o data. Totusi, performanta cea mai mare a formatiei din Giulesti in anii ’30 a fost castigarea Cupei Romaniei de 6 ori consecutiv, iar de 6 ori consecutiv.
Unul din momentele importante ale clubului in al doilea deceniu de existenta a fost in vara anului 1937 cand CFR Bucuresti si-a schimbat denumirea in Rapid Bucuresti, acestia fiind inspirati de clubul austriac, Rapid Viena.
In 1945, campionatul Romaniei s-a reluat, iar Rapid termina pe pozitia a 5-a, in vreme ce au urmat apoi clasari pe locurile 4,3 si 2. Formatii ca ITA Arad sau CFR Timisoara au fost 2 din campioanele acelor ani. Din sezonul 1946-1947, clubul a revenit la denumirea CFR Bucuresti, iar pe 20 Martie 1949, au reusit cea mai categorica victorie din istoria clubului, 12-2 contra CFR Cluj.
Inceputul anilor ’50, instalarea regimului comunist in tara a influentat si cateva modificati ale sistemului competitional al diviziei de fotbal, cum ar fi faptul ca nu s-a mai pastrat sistemul toamna-primavara, ci s-a adoptat sistemul sovietic primavara-toamna.
Regimul comunist a influentat pana si redenumirea mai multor formatii, incluzand aici si pe CFR Bucuresti, care s-a redenumit in Locomotiva. Primul sezon de la aceste schimbari a adus Locomotiva Bucuresti pe locul secund, insa in urmatorul an a venit si prima retrogradare. Au reusit sa promoveze doar dupa un an si pana in sezonul 1956-1957 acestia au ocupat pozitii fruntase, insa nu au reusit sa castige primul titlu din istorie.
Sfarsitul sistemului competitional inspirat de la sovietici insemna si schimbarea denumirilor cluburilor, astfel, clubul din Giulesti s-a redenumit Rapid Bucuresti, iar in sezonul de dupa promovare au terminat la jumatatea clasamentului, la fel si in cel ce l-a urmat pe acesta. Pe locurile 4 si 10 a terminat Rapid la finalul ultimelor doua sezoane a anilor ’50.
Anii ’60 a adus pentru Rapid una din cele mai bune perioade din istoria clubului, acestia reusind in sezonul 1960-1961 sa jioace finala Cupei Romaniei contra celor de la Ariesul Turda, insa pierduta cu 1-2. Golul Rapidului a fost amrcat bin minutul 24 de Nicolae Georgescu. Totusi, o infrangere dezamagitoare si surpinzatoare a rapidistilor, Ariesul Turda fiind o formatie care venea din Divizia C in acel sezon.
Primele 3 sezoane ale anilor ’60 a adus pentru trupa giulesteana clasari po pozitiile 3,5 si 8, iar apoi din sezonul 1963-1964, 3 ani la rand s-au clasat pe ultima pozitie a podiumului. Formatia era una din cele puternice ale primei divizii in anii respectivi si anul 1966-1967 a adus si momentul mult asteptat, echipa care-l avea la carma, ca antrenor pe Valentin Stanescu a triumfat pentru prima data in istorie la finalul sezonului al Diviziei A.
Rapid a terminat cu 2 puncte peste a doua clasata, Dinamo Bucuresti. Condusi de antrenorii Valentin Stanescu si Victor Stanculescu, iata componentii lotului sezonului respectiv: Răducanu Necula, Marin Andrei – Dan Coe, Nicolae Lupescu, Ion Motroc, Ilie Greavu, Constantin Jamaischi – Constantin Dinu-Buric, Nicolae Georgescu, Constantin Năsturescu, Teofil Codreanu, Viorel Kraus – Ion Ionescu, Emil Dumitriu, Alexandru Neagu. Golgheterul sezonului a fost Ion Ionescu, cu 15 reusite.
In sezonul 1967-1968 al Cupei Europene sau Cupa Campionilor Europeni, Champions League de astazi, Rapid a trecut in prima faza de campioana Bulgariei, Botev Plovid, in vreme ce in turul urmator n-au mai reusit sa treaca de Juventus, pierzand in dubla mansa, 0-1. Pana la finele anilor ’70 Rapid a terminat pe podium, ocupand locurile 2 si 3.
In sezonul 1970-1971, Rapid s-a descurcat din nou destul de bine, ocupand locul secund la finalul sezonului, in vreme ce ulterior au urmat doi ani cu clasari mai slabe, pe la jumatatea classamentului. In 1972 au castigat Cupa Romaniei, scor 2-0 cu Jiul Petrosani.
In sezonul 1971-1972, desi forma din campionat a formatiei giuleste nu era deloc grozava, in Cupa Uefa a anului respectiv, acestia au avut rezultate bune, eliminand pe rand Napoli si Legia Varsovia, fiind apoi oprita de catre Tottenham Hotspur, 0-5 la general. In urmatorul sezon s-au calificat in Cupa Campionilor Europeni, avand din nou rezultate notabile. Landskrona, o formatie suedeza si Rapid Viena au fost victimele Rapidului in sezonul respectiv, dar din nou o formatie din Anglia a pus capat drumului european, de aceasta data Leeds United, reusind sa inscrie de 8 ori in 2 mecviuri contra Rapidului si au primit doar un gol.
La 7 ani distanta de la castigarea titlului, la finalul sezonului 1973-1974, Rapid s-a aflat pe pozitia a 16-a, la egalitate cu Jiul Petrosani, insa datorita unui golaveraj mai bun, ”minerii” au ramas in prima divizie, iar pentru Rapid venea a doua retrogradare, confirmand inca o data in plus lipsa de omogenitate si faptul ca este un club care e capabil de surprize de orice fel. Acestia au reusit din nou promovarea din prima, fara prea multe emotii, la 6 puncte de locul secund, Progresul Bucuresti.
Asta n-a fost tot pentru acel sezon, care a fost dus pana la capat cu succes de alb-visinii in Cupa Romaniei, care au castigat trofeul in pozitie de divizionara secunda. Sezonul a fost cu adevarat unul puternic eliminiand in drumul spre finala cupei formatii ca Dinamo si Steraua, finala disputand-o impotriva Universitatii Craiova. Campioana unei mari iubiri a mers cap la cap cu Rapid pana cand s-a ajuns in prelungiri, scorul fiind 1-1 dupa 90 de minute. Golul marcat de Nicolae Manea a fost cel decisiv si cel care aducea a 8-a Cupa a Romaniei in vitrina clubului bucurestean.
Pe pozitia a 14-a s-a clasat Rapid la finalul primului sezon de la revenirea in prima divizie. In sezonul 1976-1977, s-au clasat pe locul 16 si au retrogradat din nou, de aceasta data ne mai fiind reusita o promovare imediata pentru ca au urmat cei mai negrii ani din istoria clubului, urmand sa-si petreaca urmatoarele 6 sezoane in Divizia B.
La finalul sezonului 1982-1983 Rapid a castigat Divizia B si a reusit sa promoveze dupa 6 ani de absenta de pe prima scena a fotbalului romanesc. Inceputul anilor ’80 a fost si inceputul rivalitatilor pornite cu Progresul Bucurtesti si Petrolul Ploiesti. In 1980 la un meci disputat intre Progresul si Rapid s-a inregistrat recordul de audienta la un meci din Divizia B. 50 de mii de oameni au urmarit partida din tribunele fostului stadion Republicii.
Antrenorul care a readus-o pe Rapid in Divizia A a fost si omul care a luat si titlul cu 10 ani mai devreme, Valentin Stanescu. Impreuna cu acesta, antrenor secund a fost unul din jucatorii care au in palmares primul titlu, Viorel Kraus. Iata si lotul Rapidului din sezonul 1982-1983: Ion Gabriel, Manu, Popescu, Paraschiv, Pirvu, Şişcă, Tiţă, Iancu, Cojocaru, Ion Ion, Manea, Ad. Dumitru, Petruţ, Ispas, C.Dumitriu, Avram, Damaschin, Marta, Lazăr, Koti, Săftoiu, A.Mincu si Petre Petre.
Dupa intoarcerea in prima divizie si pana la finalul anilor ’80, Rapid se pare ca inca resimtea socul celor 6 sezoane consecutive petrecute in al doilea esalon, pentru ca acestia s-au zbatut in fiecare sezon a doua parte a clasamentului evitand cu greu retrogradarea, asta pana la finalul sezonul 1988-1989, cand Rapid era nevoita sa se intoarca in Diviza B, retrogradand pentru a cincea oara in istorie. 2 contraperformante au fost ”reusite” de Rapid in aceasta perioada, una in 1985, la cea mai grea infrangere suferita vreodata, scor 0-9 contra Corvinului din Hunedoara, iar cea de-a doua este infrangerea din Giulesti din 1989, impotriva Stelei.
A fost meciul in care Rapid a primit cel mai amre numar de goluri pe Giulesti. In acel sezon Steaua i-a eliminat si din cupa, in semifinale. Sezonul 1989-1990 a fost unul consistent pentru Rapid, reusind sa castige seria din care a facut parte, incheind la 4 puncte de locul 2, Drobeta Turnu Severin si la 11 de a treia pozitie, ocupata de Unirea Alba Iulia.
Primul an dupa promovare n-a fost grozav, dar Rapid a evitat retrogradarea, terminand sezonul pe pozitia a 11-a, la4 puncte de zona retrogradarii. Urmatoarele sezoane au fgost din ce in ce mai bune pentru acestia, obtinand locurile 7 si 4. In 1993 a fost un an crucial pentru anii ce urmau in istoria Rapidului, clubul fiind cumparat de George Copos.
Dupa clasarea pe pozitia a 4-a din ultimul sezon, Rapid se intorcea dupa 18 ani in competitiile europene, in Cupa Uefa, unde insa, urmau sa fie eliminati in dubla mansa de Internazionale Milano cu 1-5. In sezonul urmator al Diviziei A, rapidistii au incheiat tot pe 4, jucand in Cupa Uefa cu Charleroi, reusind sa treaca de formatia belgiana, 3-2 la general, insa au fost opriti in turul 2 de aceasta data de Eintracht Fraknfurt, 6-2 la general fiind scorul pentru nemti, acestia reusind sa isi asigure calificarea inca din meciul tur din Germania unde au invins cu 5-0. Pentru al treilea an la rand, finalul sezonului 1994-1995 o regasea pe Rapid pe locul 4, insa de aceasta data ne mai reusind o calificare in Cupa Uefa.
Venea sezonul 1995-1996, sezon foarte bun facut de Rapid, care au terminat pe podium, pe locul 3 si in sezonul 1996-1997 al Cupei Uefa au eliminat-o pe Lokomotiv Sofia in primul tur, dar au fost eliminati de Karlsruher apoi cu 4-2 la general. In campionat nu s-au descurcat prea bine si au terminat sezonul incheiat in vara lui 1997, doar pe locul 8.
Noul sezon a venit cu schimbarea majora de antrenor, in curtea feroviarilor fiind adus Mircea Lucescu. Schimbarea s-a resimtit inca de la primul sezon, Rapid s-a batut la titlu pana in ultima etapa, doar 2 puncte despartindu-i de campioana Romaniei de atunci, Steaua. Sezonul respectiv este rememorat de multi incepand cu meciul istoric de la Craiova din ultima etapa.
La Craiova s-au deplasat pentru a-si sustine propria echipa, 20 de mii de suporteri rapidisti. Meciul insa a fost o agonie pentru giulesteni, remizand 2-2, avand nevoie de victorie pentru a casstiga al doilea titlu din istorie. Mai mult, arbitrul se pare ca le-a anulat un gol valabil trupei antrenate de Mircea Lucescu. Totusi Rapid si-a trecut a 10-a cupa in palmares dupa finala disputata tot impotriva oltenilor.
In sezonul 1998-1999 Rapid a fost eliminata repede din Cupa Uefa de Valerenga, din Norvegia, in vreme ce in campionat Rapid a reusit poate cel mai bun sezon din istorie, reusind sa isi adauge al doilea titlu de campioana in palmares. 89 de puncte au acumulat formatia de sub podul grant, un campionat bine meritat.
Iata si lotul de jucatori care au adus titlul in Giulesti in 1999: Marius Bratu, Bogdan Lobonţ – Daniel Chiriţă, Adrian Iencsi, Dorel Mutică, Ștefan Nanu, Vasile Popa, Răzvan Raţ, Mircea Rednic, Nicolae Stanciu (C) – Bogdan Andone, Constantin Barbu, Mugur Bolohan, Zeno Bundea, Dănuț Lupu, Ovidiu Maier, Marius Măldărăşanu, Ioan Sabău, Cezar Zamfir – Ionel Ganea, Radu Niculescu, Daniel Pancu, Sergiu Radu si Marius Şumudică.
Campioana en-titre a Romaniei la inceputul noului mileniu era Rapid, care astfel, primise si dreptul de a juca in preliminariile Champions League, insa, traseul a fost scurt, Rapid fiind eliminata de formatia letona Skonto, 4-5 la general. Noul sezon al primei divizii a inceput si s-a sfarsit bine, Rapid avand un sezon constant, insa n-a fost de ajuns, pentru ca a fost sezonul lui Dinamo, acestia facand un sezon aproape perfect, distanta dintre ei si Rapid a fost de 11 puncte, iar distanta dintre Rapid si locul 3, Steaua, a fost de 12 puncte. Nici in Cupa Romaniei nu au mai reusit macar o finala, adversara din finala din urma cu un an, Craiova, eliminandu-i pe giulesteni in semifinale.
Rapid a reusit sa termine pe pozitia a patra a clasamentului sezonul inceput cu Anghel Iordanescu ca antrenor si terminat cu Mircea Rednic pe banca. Acestia n-au avut deloc un sezon extraordinar nici in in cupa unde au fost eliminati in sferturi de Dinamo. In Cupa Uefa dupa 3-1 contra armenilor de la Mika, Rapid a fost eliminata de Liverpool, o-1 la general.
Noul sezon a fost unul din nou bun si constant pentru rapidisti, acestia terminand sezonul pe podium, pe pozitia a treia.Sezonul l-a gasit pe Viorel Hizo pe banca giulestinilor, dar s-a incheiat tot cu Mircea Rednic pe banca. Rapid a reusit sa castig a 11-a cupa din istorie dupa finala castigata contra celor de la Dinamo, 2-1 cu goluri marcate de Daniel Pancu si Marius Maldarasanu.
Sezonul in Cupa Uefa s-a incheiat cum se obisnuisera Rapid in ultimii ani, in turul 2. In primul tur au trecut cu 12-0 la general contra Atlantas. Apoi a urmat dubla contra celor de la PSG. In turul jucat in Franta Rapid a reusit performanta de a obtine un 0-0, insa in retur aupierdut 1-0 in minutele de prelungiri. Meciul a fost pierdut ulterior la masa verde 0-3 datorita problemelor cu nocturna de la emciul respectiv.
Sezonul 2002-2003 din Dvizia A adus in giulesti al treilea titlu din istoria Rapidului. In Cupa Uefa, din nou, drumul s-a oprit in turul 2 dupa ce au fost eliminati de olandezii de la Vitesse Arnhem . Nici in cupa nu s-au descurcat prea bine, fiind eliminati de FC Arges inca din a doua faza. Iata formatiaa antrenata de Mircea Rednic care a adus titlul in giulesti dupa 4 ani: Ionuț Curcă, Emilian Dolha, Răzvan Lucescu, Boban Savič – Nicolae Constantin, Adrian Iencsi, Vasile Maftei, Dănuţ Perjă, Răzvan Raţ, Florin Șoavă, Ion Voicu – Valentin Bădoi, Roberto Bisconti, Emmanuel Godfroid, Nicolae Grigore, Róbert Ilyés, Ioan Sabău – Florin Bratu, Daniel Niculae si Robert Niţă.
Sezonul 2003-2004 a adus pentru Rapid un loc 3 in campionat, sezon castigat de Dinami. Tot Mircea Rednic a inceput sezonul pe banca, dar apoi a urmat Dan Petrescu si s-a incheiat cu cel care fusese si cu doua sezoane inainte antrenor la Rapid, Viorel Hizo. Rapid a fost eliminata in sezonul respctiv al Cupei Uefa, 2-3 la general contra belgienilor de la Anderlecht.
Razvan Lucescu era noul antrenor adus la Rapid, acesta reusind cu formatia giulesteana sa ocupe pozitia a treia la finalul sezonului, sezon castigat de Steaua, iar in cupa au fost eliminati in prima runda de formatia din Divizia B, Dacia Unirea Braila.
Locul 3 din anul precedent le-a oferit ocazia jcuatorilor lui Razvan Lucescu sa evolueze in Cupa Uefa in sezonul ce avea sa urmeze. Sezonul a fost cel mai bun pe plan european din istoria clubului. Acestia au inceput sezonul inca din primul tur si s-au oprit abia in sferturi.
In primul tur au trecut de Saint Julia, scor 10-0 la general, 4-1 contra Vardar Skopje pentru ca apoi sa urmeze prima surpriza a sezonului, Rapid reusind sa treaca de olandezii de la Feyenoord Rotterdam, 2-1 in dubla mansa. Astfel, Rapid s-a calificat in grupe unde au reusit 3 victorii si o infrangere. Au castigat meciruile contra celor de la Rennes, PAOK si Shakhtar Donetsk si au pierdut in Germania contra VFB Stuttgart.
Au trecut de grupe si tot o formatie din Germania urma sa fie adversara Rapidului, respectiv Hertha Berlin, Rapid reusind sa treaca cu 3-0 la general, iar in optimi s-au lovit de Hamburg, iar dupa 2-0 acasa, au pierdut cu 3-1 in deplasare si Rapid s-a calificat in sferturile Cupei Uefa, unde tragerea la sorti a facut ca unul din sferturi sa fie unul 100% romanesc. Rapid s-a luptat cu Steaua pentru un loc in semifinale si dupa 1-1 in giulestio, returul s-a incheiat 0-0 si pentru Rapid drumul european se oprea in sferturi. Totusi, un sezon memorabil pentru ambele formatii romanesti.
Steaua a castigat titlul si Rapid, cupa in sezonul acela. Iata si jucatorii care au facut parte din lotul Rapidului: Dănuţ Coman, Ionuț Curcă, Apoula Edel, Mihai Mincă – Marius Constantin, Nicolae Constantin, Vasile Maftei, Dănuţ Perjă, Marius Postolache, Ionuţ Rada, Adrian Rusu, Ionuț Stancu – Valentin Bădoi, Emil Dică, Gigel Ene, Nicolae Grigore, Artavazd Karamyan, Marius Măldărăşanu, Valentin Negru, Romeo Stancu – Mugurel Buga, Lucian Burdujan, Viorel Moldovan, Daniel Niculae, Daniel Pancu and Ciprian Vasilache.
Rapid a incheiat sezonul 2006-2007 pe pozitia a patra si a jucat din nou in grupele Cupe Uefa unde au intalnit PSG, Mlada Boleslav, Hapoel Tel Aviv si Panathinaikos. Rapid a incheiat a patra in grupe, ne mai reusind macar sa se apropie de performanta din urma cu un an. In schimb, giulestenii au castigat din nou Cupa Romaniei, contra Poli Timisoara chiar pe stadionul Dan Paltinisanu. In sezonul 2007-2008 Rapid a termiant campionatul pe locul 3, avand un sezon bun si constant, totusi in cupele europene n-au mai stralucit fiind opriti inca din primul tur de formatia din Germania, FC Nurnberg.
Dupa finalul sezonului 2007-2008, Rapid a fost lovita de problemele financiare ale patronului si condamnarea acestuia in 2 dosare. Au fost 3 sezoane in urmatorii 5, cand Rapid s-a pozitionat mai degraba spre mijlocul clasamentului. Pe locul 7 a incheiat Rapid in editia 2008-2009, in 2009-2010 pe locul 9 si in 2012-2013 pe pozitia a 8-a. Totusi, sub comanda lui Marius Sumudica si Razvan Lucescu acestia au reusit sa revina in Europa League.
In 2010-2011 Rapid a trecut in playoff de formatia Slask Wrocklaw, iar in grupe n-au reusit sa adune decat 3 puncte din grupa cu PSV Eindhoven, Hapoel Tel Aviv si Legia Varsovia. Urmatorul sezon pentru Rapid a fost unul scurt in cupele uropene fiind eliminata de Heereenven, 1-5 la general dupa ce in primul tur trecusera de finalndezii de la MYPA.
Pe 10 Mai 2013, federatia romana de fotbal a luat decizia sa nu ii acorde licenta pentru Liga 1 celor de la Rapid, clubul fiind apoi vandut de George Copos lui Nicolae Cristescu si Adrian Zamfir.
Pe 6 Iulie, comitetul executiv a decis ca Liga 1 sa aiba 18 echipe si sa se joace un meci de playoff intre Rapid si Concordia Chiajna, formatie care retrogradase sportiv din prima liga cu un an in urma. Rapid a castigat meciul de baraj si a jucat si 2 etape din noul sezon al Ligii 1. Totusi, s-a intamplat sa se rastoarne situatia. Chiajna a contestat decizia, avand in vedere faptul ca Rapid nu primise licenta pentru Liga 1. Decizia a fost reevaluata si Rapid a fsot exclusa din campionat, Concordia Chiajna luandu-le locul.
Rapid, asadar, a fost obligata dupa 23 de ani consecutivi petrecuti in prima divizie, sa joace din nou in esalonul secund, Antrenor a venit Viorel Moldovan si Rapid a reusit sa termine pe locul secund, dupa Poli Iasi. Matematic acestia promovasera insa nu au primit din nou licenta, iar acestia au contestat decizia la tribunal de arbitraj sportiv. Rapid a primit pana la urma dreptul de a juca in prima divizie si clubul a fost cumparat de Valerii Moraru. S-au schimbat 4 antrenori in cursul sezonului 2014-2015 al Ligii 1. Rapid a retrogradat pe ntru a saptea oara in divizia secunda dupa ce a incheiat sezonul pe pozitia a 16-a din 18 formatii prezente in campionat.
Sezonul 2015-2016 a fost inceput cu Rapid avandu-l ca antrenor principal pe Dan Alexa. Acestia au reusit un sezon destul de solid, castigand seria din care au facut parte, clasandu-se in fata celor de la Dunarea Calarasi. Totusi, problemele financiare s-au agravat si Rapid n-a putut incepe noul sezon al Ligii 1, astfel, in Decembrie 2016 Rapid a fost declarata oficial formatie in faliment.
A fost inceputul unui noi ere pentru Rapid. 4-5 formatii s-au infiintat cu speranta sa duc mai departe numele de Rapid, insa doar 2 au reusit sa promoveze din prima in Liga a 4-a, ne referim aici la AFC Rapid si Miscarea Feroviara. Totusi, cele doua formatii n-au avut forta financiara sa evolueze si in 2017 a vebit ideea Primariei Sectorului 1 a capitalei de a investi intr-o formatie, Academia Rapid Bucuresti. Formaatia a inceput din a cincea divizie si i-a avut ca presedinte-jucator pe Daniel Niculae, director tehnic, Daniel Pancu, Nicolae Stancuu fiind manager al clubului.
Antrenorul principal in primul sezon a fost Constantin Schumacher, un alt fost jucator al giulestenilor. Rapid a facut un sezon excelent in Liga a 4-a, dupa o batalie aspra cu CSA Steaua Bucuresti, reusind sa termine primii. A urmat apoi meciul de baraj contra FC Singureni, Rapid cxastigand dubla cu 17-1. Rapid a reusit si performanta de a castiga Cupa Romaniei la nivel judetean, tot contra celor de la CSA.
Promovati in a tereia divizie, in Iunie 2018, Academia Rapid a cumparat brand-ul Rapid, fiind anuntati oficial ca succesorii formatiei infiintate in 1923, asta fiind confirmat si de meciul cu rivalii de la CSA Steaua la care s-au strans 37 de mii de oameni la emciul din liga a 4-a, confirmand si faptul ca oricum suporterii se indreptasera deja spre sustinerea acestei echipe.
Desi au reusit sa incheie pe prima pozitie sezonul 2018-2019 a ligii a treia, antrenorul Constantin Schumacher a fot nevoit sa pelce de la echipa, impreuna cu el si Daniel Niculae si Vasile Maftei. Ulterior, ca antrenor principal a fost instalat la echipa Daniel Pancu. Rapidistii au obtinut promovarea dupa 3-0 contra rivalilor la promovare, Unirea Slobozia. 75 de puncte au reusit giulestenii sa adune si reusind sa termine sezonul cu 11 puncte avans fata de a doua clasata. Pe 24 Noimebrie, Rapid si-a jucat ultimul meci pe stadionul Giulesti, care urma sa fie demolat pentru a se ridica un altul la standarde europene.
Sezonul 2019-2020 i-a adus pe giulestenii pe stadionul Regie pentru disputarea meciurilor de pe teren propriu. Antrenor a ramas tot Daniel Pancu. Rapid a facut un tur de campionat destul de bun, reusind sa invinga rivali la promovare ca UTA Arad sau CS Mioveni, pe acestia din urma chiar cu 5-1 in deplasare. Partea a doua a sezonului n-a inceput totusi deloc bine pentru Rapid reusind sa obtina 2 puncte din 3 meicuri jcuate, ultimul meci incheiandu-se cu infrangerea contra CSM Resita, acasa, 0-1.
Dupa emciul respectiv, Daniel Pancu a fost demis din functia de antrenor principal, fiind adus in locul acestuia, fostul antrenor si jucator de la Rapid, Dan Alexa. Acesta e si ultimul antrenor care a reusit pe plan fotbalistic o promovare cu Rapid, in 2016.
Istoria Stadionului Giulești-Valentin Stănescu începe în 1934; la 31 martie, CFR a început construcția unui teren pe Șoseaua Giulești. Câmpul ar avea o lățime de 65 m și o lungime de 105 m.
La început, primarul Capitalei nu a dorit să autorizeze construcția stadionului, deoarece nu se încadra în sistematizarea capitalei. În cele din urmă, autorizația a fost dată și în aprilie 1936 se estimează că stadionul va fi gata în septembrie. Construcția a început în acel an, dar a durat mai mult de două. Arhitectul șef a fost Gheorghe Dumitrescu.
Stadionul a fost inaugurat la 10 iunie 1939. La vremea respectivă, era cel mai modern stadion din România, o replică mai mică a stadionului Highbury din Arsenal, cu o capacitate de 12,160 de locuri. Printre invitații la ceremonia de deschidere s-a numărat regele Carol al II-lea și fiul său, viitorul rege Mihai al României.
Construcția standului nord a fost încheiată la mijlocul anilor 1990 și capacitatea a fost crescută la 19100 de locuri. Terenul a fost schimbat în 2003 și a fost considerat cel mai bun din România la acea vreme. Lampa de inundare a fost instalată în vara anului 2000. Stadionul a primit numele de „Valentin Stănescu” în 2001, în ceea ce privește managerul care a câștigat al doilea campionat pentru Rapid, dar este încă cunoscut în mod obișnuit ca „Stadionul Giulești”, de către numele cartierului în care se află. Repere din apropierea stadionului sunt Podul Grant, Teatrul Giulești, Gara de Nord (Gara de Nord) și Șantierele Feroviare Grivița.
Rapid București este, conform unui sondaj din 2013, al treilea club cu cel mai susținut club din România. O organizație unică din țară este „Clubul Aristocratic al Rapidului”, care a fost fondat în anul 2000. Membrii săi includ artiști cunoscuți, care urmăresc să apere istoria Rapidului și să mențină tradițiile sale.
În prezent, ultrasii Rapid sunt reprezentați de Peluza Nord și, de asemenea, anterior de Tribuna II (T2 Rapid). Fanii rapizi au fost primii din România care au susținut mișcarea ultras din anii 1980, dar primele grupuri de ultras au fost fondate în 1998, numite oficial Hooligans, Bombardierii și Ultras Unione. Ulterior, au apărut și altele precum: Torcida Visinie, Maniacs, Brigada 921, Grant Ultras 06, Radicals, Chicos del Infierno (CDI), Ultra ‘Stil, Legiunea Chitila, Devil’s Gate, Granata Girls, SVRB Colletivo, RHV, Original, Capitali sau Legione Titan și au existat și grupuri în provincie, în orașe precum: Iași, Pașcani, Piatra Neamț, Zalău sau Târgu Mureș.
În 2007, grupul de ultras, Pirații, s-a mutat în al doilea stand al stadionului, în urma divergențelor cu liderul Peluza Nord. Au fost urmate de alte brigăzii din Peluza Nord. T2 Rapid nu are un lider, distingându-se de celălalt grup. De-a lungul timpului au existat numeroase conflicte între cele două facțiuni și, ca urmare, membrii grupurilor Tribuna II au plecat definitiv, fondând o nouă echipă, ACS Rapid-Frumosii Nebuni ai Giuleștiului. Din 1980, suporterii Rapid consideră suporterii Politehnica Timișoara drept aliații lor, fanii ambelor echipe au avut ocazia să-l susțină pe celălalt în timpul meciurilor.
Cele mai importante rivalități sunt împotriva Steaua București și Dinamo București. Un alt rival amar al Rapidului este Petrolul Ploiești, meci cunoscut sub numele de Primus Derby, cel mai vechi derby de fotbal din România. În trecut, Rapid a avut rivali de conjuncție importanți, cum ar fi: Progresul București sau Venus București, de asemenea derby-uri ale Căilor Ferate Române împotriva: CFR Cluj sau CFR Timișoara, au fost meciuri foarte disputate. Alte rivalități mai puțin importante sunt cu FC Universitatea Cluj, Farul Constanța și UTA Arad.