Club Brugge – Genk – Doua dintre cele mai de succes echipe ale primei ligi de fotbal belgiene din acest secol sunt Club Brugge KV si K.R.C Genk. De altfel, succesulor celor doua formatii poate fi observat, la prima vedere, numai daca ne uitam pe clasamentul ultimelor doua editii din Jupiler Pro League, caci avem de-a face cu ultimele doua campioane (Genk – 2019 ; Brugge – 2020).
Desi toti se gandesc atunci cand aud despre fotbalul belgian despre Anderlecht Bruxelles si Standard Liege, cele mai valoroase echipe din ultimii ani sunt Brugge si Genk. Vorbim despre echipele care au pus monopol asupra titlului in cea mai importanta divizie a tarii in ultimele 3 editii (Brugge, castigand si in 2018), insa sa aflam date si despre trecutul indepartat al acestora si, inclusiv, al acestei rivalitati.
Club Brugge este una dintre cele mai populare echipe ale fotbalului belgian din toate timpurile (16 titluri in prima divizie pana astazi), insa asta se datoreaza si istoricului destul de bogat. Fondata initial in anul 1891, sub denumirea de Brugsche Football Club de catre niste studenti, echipa s-a cladit in jurul unui singur scop, si anume, acela de a contribui la promovarea sportului in randul celor tineri. Lucrurile au evoluat rapid la echipa din regiunea flamanda, motiv pentru care erau parte integranta la debutul celui mai esalon de fotbal al tarii (1995/1896). Desi nu aveau sa castige editia initiala, pe primul loc terminand F.C. Liegeois (echipa aflata in acest moment intr-o liga de amatori), acestia acumulau experienta, una care avea sa ii ajute cativa ani mai tarziu.
Daca nu au reusit sa castige primul titlu din istorie la debut in secolul XIX, ”albastri-negrii” aveau sa se impuna, in premiera, in primul esalon atunci cand fotbalul revenea in iarba dupa o perioada grea a istoriei. Mai exact, in prima editie de dupa sfarsitul primului razboi mondial (1919/1920), dupa o lupta crancena (doua puncte avans la final) contra unei echipe ce detinea in acel moment 7 titluri interne, Royale Union Saintt-Gilloise.
Castigarea titlului de catre Brugge avea sa fie uitat rapid de catre microbisti, asta pentru ca aceasta formatie nu a mai avut continuitate. Mai mult decat atat, rivalii din oras, cunoscuti azi sub denumirea de Cercle Brugge aveau sa intre rapid pe turnanta si intr-un interval destul de rapid (in 1930) aveau sa aibe mai multe titluri decat acestia, trofee ce aduceau cat mai multi suporteri de partea acestora.
Performantele mediocre, daca le putem numi asa, ale echipei din vestul tarii s-au oprit in cea de-a doua jumatate a anilor ’60, atunci cand in culorile acestui club au jucat nume de marca precum Fernard Boone, Erwin Wandendaele sau Johnny Thio. Cu acestia in teren si cu multi altii, Brugge a reusit doua clasari pe podium (locul secund) pana la sfarsitul deceniului. Au fost niste rezultate care demonstrau calitate, iar trofeele nu puteau intarzia la nesfarsit. Se pare ca denumirea actuala, Club Brugge (aleasa in anul 1972 dupa mai bine de jumatate de secol in care s-au numit Royal Football Club Brugeois) chiar a avut efect, caci din acel moment au venit si titlurile in curtea acestora.
Cu 10 clasari pe podium pana la sfaristul anilor ’80 (dintre care 6 titluri nationale), Club Brugge a reusit sa intre in categoria echipelor de top ale tarii. Chiar in anul in care serbau ultimul titlu din acel deceniu (1988) o noua echipa lua fiinta in orasul Genk. Pe numele complet Koninklijke Racing Club Genk, cunoscuta de toti ca K.R.C Genk, aparea ca o alianta cu KFC Winterslag, o dubla castigatoare de Cupa Belgiei la inceputul deceniului.
Intrucat echipa din Genk avea valoare necesara de a juca in prima divizie a tarii, in sezonul 1988/1989 era aliniata la start pentru a se bate cu cele mai tari echipe din acel moment, inclusiv cu campioana Brugge. Asa cum era normal, de altfel, pe Olympiastadion din Brugge, in meciul din runda cu numarul 16, campioana avea sa castige la pas duelul cu echipa nou-infiintata, scor 3-0 (van Wijk, Ceulemans, Farina).
Aceasta lupta directa si indirecta din ultimii 3 ani intre cele doua formatii nu este o premiera, cele doua fiind la mare lupta una cu alta si in urma cu cativa ani buni. Daca despre succesul celor de la Brugge din anii ’90 nu ar fi foarte multe lucruri de discutat, atunci cand au avut in componenta o alta generatie de succes (Vital Borkelmans, Gert Verheyen, Stephane van der Heynden), aparitia in prim plan a celor de la Genk a starnit cateva reactii surpinzatoare. Cele doua titluri (1999, 2001) castigate de Strumfi, unele la care Stefan Teelen, Marc Hendrikx si ceilalti membri au muncit enorm, au provocat niste reactii controversate in randul trupei din Brugge.
Intrucat sunt cele mai in forma echipe ale Belgiei din ultimii ani, haideti sa vedem si cum au decurs lucrurile in ultima confruntare directa, caci este un subiect foarte important al acestui articol. Editia 2020/2021 Jupiler Pro League a debutat destul de devreme si am avut cu totii ocazia de a vedea impreuna aceasta confruntare. Daca nu ati urmarit-o, va prezentam sub forma de rezumt felul cum s-au derulat lucrurile.
Tintarul a decis ca Genk vs Club Brugge sa se desfasoare in runda cu numarul 4, o perioada in care niciuna dintre formatii nu se descurca extraordinar. Daca gazdele incepusera cat de cat bine in acest moment, avand pana la data meciului 5 puncte, cei de la albastri-negrii reusisera doar un singur succes in primele runde. In mod normal favorita din punct de vedere al formei, Genk avea, totusi, un impediment major, lipsa publicului, Luminus Arena fiind goala la aceasta confruntare.
De acest avantaj, de a nu juca sub o presiune fantastica, dorea sa beneficieze din plin cei de la Brugge inca din primele minute ale confruntarii, insa se loveau de un zid numit Vukovic. Goalkeeperul sarb al celor de la Genk scotea din vinclu sutul din lovitura libera trimis de mijlocasul Vormer, o parada ce nu i-a picat deloc bine tehnicianului oaspetilor, Phillipe Clement.
Desi scapasera de la acea incercare periculoasa, plus o alta, in care fundasul Cuesta scotea mingea de pe linia portii, Genk avea sa fie penalizata in cele din urma. O actiune in banda dreapta ce s-a concretizat cu o centrare era fix de ce avea nevoie varful Vanaken pentru a deschide scorul (min.22). Lovitura sa de cap, din apropierea punctului cu var, l-a lasat neputincios pe Vukocic, fiind un avantaj pe care oaspetii chiar il meritau la cum s-a derulat prima parte a meciului. De altfel, campioana in exericitiu a dominat cu autoritate primul act, motiv pentru care la pauza intrau cu avantaj minim.
Jocul perfect practicat de echipa oaspete parea sa nu mai aibe nici o insemnatate in doar cateva zeci de secunde de la debutul reprizei secunde, dupa ce arbitrul van Dressche acorda lovitura de pedeapsa. O sansa foarte mare pentru Genk, tinand cont de felul in care se prezentasera pana in acel moment, insa varful Dessers nu reusea sa-l invinga pe Mignolet de la punctul cu var. Sut in bara, o executie ce le obliga pe gazde sa-si mareasca nivelul pentru a castiga ceva din aceasta disputa.
Daca jocul colectiv al alb-albastrilor nu reusea sa surprinda prea mult echipa vizitatoare, iesea la rampa decarul Bongonda, cel care reusea o incursiune prin defensiva adversa, fiind ulterior faultat in careu. Lovitura de pedeapsa acordata din nou de catre central, una pe care acelasi jucator cu origini din RD Congo nu o rata.
Partida era sa se incheie nedecis, insa la fel ca in partida din primavara Brugge avea sa fure victoria pe final. Tot dupa o faza fixa, o lovitura de colt, reuseau si ei sa puncteze, detenta lui Badji fiind foarte bine pusa in valoare. A fost o executie cu pamantul si apoi in vinclu, una ce i-a ajutat pe oaspeti sa treaca in fata celor de la Genk la finalul acestei confruntari.
In ciuda faptului ca nu au o istorie indelungata, fiind fondati acum 32 ani de ani, cei de la Genk au reusit intr-o perioada atat de scurta sa ajunga la un nivel de popularitate inalt, asta si datorita constantei de care au dat dovada. Prezenta continua pe prima scena a fotbalului belgian a facut ca acestia sa joace de multe ori in compania celor mai titrate echipe ale tarii, iar meciurile cu Club Brugge sunt ce mai bun exemplu. Pana in acest moment s-au derulat 73 de confruntari directe, iar statistica in Jupiler Pro League este urmatorea: Club Brugge (33 victorii) – Genk (24 victorii) – Rezultate de egalitate (16 meciuri).