Chelsea vs Tottenham – Tur – Retur

:Chelsea – Tottenham – Toti microbistii fotbalului britanic cunosc intalnirea Chelsea vs Tottenham sub denumirea de derb-ul din nord-vestul Londrei. Este un derby traditional ce dateaza de peste un secol, mai exact din anul 1909, astfel ca istoria acestuia nu putea fi omisa de catre redactia noastra.

Chelsea – Tottenham – Date importante despre acest duel

Infiintate in perioade diferite de timp, Tottenham Hotspur (1882) si Chelsea Londra (1905) au avut parte de prima confruntare directa la data de 9 decembrie 1909. Desi Spurs s-au fondat cu doua decenii inaintea rivalilor, pana in anul 1909 acestia si-au diputat partidele in Southern League (o liga semi-profesionista), in timp ce Albastrii au reusit promovarea in prima divizie in anul 1907.

Spurs castiga primul trofeu

Totusi, desi Chelsea avea experienta disputarii multor partide cu cele mai puternice echipe ale tarii, in momentul promovarii rivalilor, The Lilywhites se puteau lauda cu castigarea FA Cup, in anul 1901, fiind pana in acel moment singura echipa care nu facea parte din prima liga medaliata cu aur in aceasta competitie.

Drept dovada puterea formatiei lui Fred Kirkman, in sezonul inaugural al acestei infruntari, victoriile s-au imparit in fiecare tabara, ambele impunandu-se pe teren propriu cu scorul de 2-1.

Prima parte a secolului XX nu a fost presarata cu lauri, daca asa va asteptati, pentru cele doua formatii, caci Arsenal, Sunderland, Aston Villa si Everton erau formatiile care se bucurasera de cele mai multe succese interne in acea perioada.

Nu s-au aflat mereu in prim plan

Desi una dintre echipele noastre, Tottenham, a reusit sa mai ridice deasupra capului FA Cup, in anul 1921, dupa o victorie cu Wolverhampton, aceste formatii au ocupat in foarte multe cazuri pozitii la mijlocul clasamentului in prima divizie, insa cea mai neagra parte a istoriei o reprezinta retrogradarile acestora, incepand cu mijlocul anilor ’20.

Aceste performante nu tocmai notabile au dus la meciuri Chelsea vs Tottenham si in liga secunda, cuprinse in intervalul 1928-1930, dar nici in aceasta competitie nu au putut fi separabile, numarul de puncte acumulate fiind identice in meciurile directe.

Daca formatia care isi disputa meciurile de acasa pe Stamford Bridge a reusit sa ramana pe linia de plutire, adica Premier League, pentru multe sezoane in aceasta prima perioada a secolului, Spurs au inregistrat destul de multe sezoane in esalonul inferior (liga secunda), astfel ca viitorul nu se anunta tocmai unul fericit.

Ei bine, dupa atatea decenii in care au si suferit, aveau sa vina perioade mai fericite pentru cluburile londoneze. Primii care au dat lovitura in acest sens au fost baietii lui Arhur Rowe, Tottenham Hotspur, managerul britanic fiind cel care a implementat cu succes Push and Run, o tactica prin care jucatorii sai dezvoltau un fotbal in viteza ce i-a suprins pe adversarii sai. In momentul numirii acestuia pe banca tehnica, echipa era in liga a doua, dar dupa doar doua sezoane se incoronau, in premiera, campionii Angliei.

Scoruri spectaculoase in derby-ul Londrei

Nu doar cei de la Tottenham reuseau sa castige un titlu national in acel deceniu, caci in anul 1955 si cei de la Chelsea reuseau aceasta performanta. Cel care schimba perspectiva clubului englez era Ted Drake, un antrenor englez care a stabilit ca lotul sa fie alcatuit din jucatori foarte muncitori, in dauna unor fotbalisti cu multa valoare individuala, dar care sa nu traga atat de mult pentru echipa.

In ceea ce priveste derby-ul direct Tottenham vs Chelsea, cele doua formatii au jucat inca o data cu multa ambitie, cu multe rezultate la limita, dar si cu victorii ce le-au oferit fanilor motive de sarbatoare, precum: Chelsea vs Tottenham 2-4 (1955) sau Tottenham vs Chelsea 3-4 (1957).

Au atins si gloria europeana

Pe langa titlurile din prima liga obtinute in acel deceniu, mai aveau un cuvant de spus si in anii ramasi ai secolului trecut. Cele doua formatii au cunoscut perioade de glorie in timpuri diferite. Daca cei de la Spurs au avut ca perioada marcanta anii ’60, reusind sa castige in acel deceniu ultimul titlu de campioana a Angliei pana in acest moment (1961) combinat cu alte 6 trofee interne (3 FA Cup si 3 Community Shield), despre cei de la Chelsea putem remarca ca perioada de glorie chiar ultimul deceniu, anii ’90.

Au fost succese de ambele parti atat in competitiile interne, desi nu le putem compara cu Liverpool sau Manchester United, echipe care au dominat fotbalul acestei tari din punct de vedere al palmaresului in aceasta tara. Daca drumul spre cel mai important trofeu european a fost deseori blocat de catre acele doua formatii, Chelsea si Tottenham au incercat sa atinga gloria europeana in Cupa Uefa si Uefa Cup Winners Cup.

Ambele au reusit sa se impuna in doua randuri in aceste competitii, reusind sa adune si mai mult simpatizanti in afara granitelor de partea lor.

Pana la a rememora parcursul ultimelor doua decenii, unul in care au contribuit decisiv la faima din prezent, nu ne puteam permite sa omitem cea mai importanta confruntare Chelsea – Tottenham din secolul trecut.

Finala FA Cup a fost urmarita de un public numeros

Desigur ca au fost si batalii in prima liga care poate au fost traite la un nivel ridicat, insa o finala de cupa era un stimulent mai mult decat necesar pentru aceste doua echipe. Vorbim despre finala din FA Cup, din anul 1967, o finala disputata pe Wembley in fata a 100.000 de spectatori (cea mai mare audienta la aceasta partida din istorie). Cei care aveau sa puna mana pe acel trofeu intern erau cei de la Spurs, gratie unei victorii cu scorul de 2-1 (Robertson, Saul / Tambling).

Dupa o scurta calatorie in secolul trecut revenim si la situatia ultimelor decenii, una in care aceste doua formatii au evoluat foarte mult. Daca pana in acest moment, cei de la Tottenham s-au evidentiat mai des, dupa anii 2000 balanta se inclina de partea formatiei patronate de Roman Abramovich. Investitorul rus a venit la conducerea lui Chelsea in 2003 si intr-un interval scurt de timp a reusit sa o transforme intr-una dintre cele mai puternice echipe ale tarii. In timp ce Spurs au suferit in primul deceniu al acestui secol, cu multe clasari in zona de mijloc a clasamentului, Chelsea si-a disputat suprematia tarii de la egal la egal cu formatia antrenata de Sir Alex Ferguson, Manchester United.

Chelsea a iesit mai bine din duelurile acestui secol

Au fost foarte multe titluri adunate de Lampard& compania insa, chiar daca le-au fost superiori in aceasta perioada, Tottenham a reusit sa le administreze o lovitura importanta in anul 2008, atunci cand ii invingeau din nou intr-o finala, Cupa Ligii Angliei, cu scorul de 2-1 (Berbatov, Woodgate / Drogba).

Ultimul deceniu proaspat incheiat a adus un echilibru in raportul valoric dintre cele doua formatii, asta si pentru ca Tottenham a crescut mult in valoare. Harry Kane, Christian Eriksen, Son Heung-Min sau Hugo Lloris au fost doar cateva nume care le-au oferit fanilor din nordul capitalei motive sa viseze dincolo de limite. Chiar daca cele doua formatii nu au putut sa tina pasul cu cei de la Manchester City in Premier League in aceasta perioada, Chelsea se poate lauda cu un deceniu foarte bun. Au reusit sa castige toate trofeele pe care le puteau castiga, cu exceptia Supercupei Angliei, dar trofeele de Champions League, Europa League si Premier League compenseaza acel titlu din vitrina.

Au fost doua formatii care si-au dorit foarte multe, dupa cum ati putut observa, iar acest lucru nu putea ramane fara a ne oferi o noua finala Chelsea-Tottenham. Si de aceasta data marea batalie s-a dat in League Cup, insa castigatori au iesit cei de la Chelsea scor 2-0 (Terry, Walker OG).

Chelsea – Tottenham – Meciuri tari din ultimii ani

Intrucat aceste doua formatii au atins o noua treapta de performanta in acest secol, noi ne-am gandit sa va oferim un TOP 5 al meciurilor directe Chelsea Tottenham din acesta perioada.

5. Chelsea – Tottenham 2-0 / League Cup (2015)

Incepem topul exact cu confruntarea despre care v-am amintit anterior, finala din League Cup 2015. Intrucat erau o echipa mai experimentata, iar in semifinale eliminasera Liverpool, cei de la Chelsea erau favoriti la pariuri in aceasta finala.

Ultimul act a inceput deschis, cu ocazii de ambele porti, un semn bun pentru cei care urmareau aceasta confruntare din Chelsea si Tottenham. In timp ce Eriksen si Kane amenintau cu suturi de la mare distanta poarta lui Cech, Diego Costa se lupta cu defensiva adversa in incercarea de a le oferi colegilor sai cat mai multe oportunitati.

Prima repriza era foarte aproape de a se incheia la egalitate, un scor corect, in urma a ceea ce s-a jucat pe Wembley, insa in minutul 44, dupa o lovitura libera executa de Willian, capitanul John Terry il invingea cu un sut din apropierea punctului cu var pe goalkeeperul francez.

Anul celor de la Chelsea

Dupa iesirea de la cabine, tot formatia antrenata de Mourinho la acea vreme dorea disantarea pe tabela de marcaj, insa foarfeca de la mare distanta a lui Fabregas a fost scoasa cu un plonjon pe cinste a lui Lloris (min 49.)

Dupa alte 5 minute de asalt la poarta celor de la Spurs, golul de 2-0 a fost pana la urma izbutit. Varful Diego Costa si-a creeat spatiu de sut in interiorul careului, iar executia sa destul de puternica a fost deviata, atat cat a trebuit, de catre fundasul Kyle Walker in propria poarta, in minutul 55.

Din acel moment, trupa portughezului a preferat un joc de contraatac, iar spatiile din defensiva au fost cu greu gasite de baietii lui Pochettino. Bresa au gasit-o abia in minutul 87, insa nici din pozitie de 1 la 1 cu Cech, varful Harry Kane nu a reusit sa-l invinga. Au fortat in acea repriza pe goluri din faze fixe, insa Albastrii stateau foarte bine la acest capitol, astfel ca trofeul League Cup din anul 2015 s-a indreptat catre ei.

4. Chelsea – Tottenham 2-1 (4-2 dupa lovituri de departajare) / Carabao Cup (2019)

Urmatoarea partida integrata in aceasta lista s-a disputata foarte aproape de prezent, mai exact la data de 24 ianuarie 2019. Confruntarea avea loc pe Stamford Bridge (stadionul lui Chelsea), iar gazdele aveau de surmontat o diferenta de un gol pentru a juca macar prelungiri, dupa ce Spurs castigasera in tur cu scorul de 1-0.

Inceputul de partida a parut unul destul de echilibrat, cu un fotbal mai inchis, si se parea ca soarta acestei calificari nu va fi decisa foarte devreme.

Cu toate acestea, desi a fost un inceput anost, minutul 27 avea sa anime tribunele arenei. O lovitura de la colt trimisa de Eden Hazard a fost respinsa pana la mijlocasul N Golo Kante, iar in lipsa de alte idei francezul a sutat la poarta din marginea careului, Gazzaniga fiind si el partinitor la golul primit.

Acest scenariu era cel pe care jucatorii antrenati la acea vreme de Sarri il gestionau cel mai bine, astfel ca dupa alte zece minute de joc reuseau sa mai puncteze inca o data. O serie de combinatii in flancul drept pe filiera spaniola Pedro – Azpilicueta s-a incheiat cu pasa fundasului catre Hazard, iar belgianul a punctat cu latul, indrezarindu-se tot mai tare ultimul act al competitiei.

Suspansul s-a prelungit pana la ultima lovitura

Dupa o prima repriza in care nu prea au contat pe faza ofensiva, oaspetii s-au trezit exact cand a trebuit. Dupa o faza prelungita la poarta lui Kepa, fundasul stanga Danny Rose a centrat cu ultimele puteri in interiorul careului, acolo de varful Llorente se simtea ca pestele-n apa, reusind sa reduca din diferenta (min. 50).

Cu mai multi titulari in teren decat rivalii din acest duel, Chelsea a incercat sa profite de acest avantaj, insa rezerva lui Lloris intervea salvator la sutul lui Giroud din minutul 52.

Desi si Spurs s-a mai strecurat in atac, Eden Hazard a fost omul in jurul caruia s-au finalizat multe actiuni ale gazdelor in acea repriza, insa fara succes, astfel ca la capatul celor 90 minute scorul era 2-1. Intrucat in aceasta competitie nu se tine cont de regula golului din deplasare sau de reprize suplimentare de joc, ne asteptau loviturile de departajare.

Desi seria a debutat fara de greseala, Sarri a fost mai inspirat in numirea alegerilor decat omologul sau argentinian. Jucatorii acestuia au executat fara greseala, Lucas a fost anticipat de Kepa, Dier a sutat in bara, astfel ca echipa care mergea in finala competitiei era Chelsea.

3. Chelsea – Tottenham 4-2 / FA Cup (2017)

Prima confruntare care prinde podiumul se disputa in cadrul altei cupe interne, FA Cup. Aveam parte tot de o semifinala, una disputata la Wembley, caci pentru Spurs se constuia o noua arena in locul cunoscute White Hart Lane (1872-2017).

Nu am avut parte de tatonari, iar finala a prins viata inca din minutul 5. O lovitura libera de la marginea careului a fost tot ce era nevoie pentru Willian, pentru a debloca tabela de joc. O executie ce l-a prins pe picior gresit pe Lloris si Chelsea pleca ca din pusca aceasta semifinala.

Nu a durat mult avantajul Albastrilor pe tabela, caci in minutul 18 centrarea danezului Eriksen era reluata in poarta de emblema formatiei de cateva sezoane, Harry Kane. Golgheterul lui Spurs a inscris dintr-o pozitie foarte dificila, iar sansele deveneau egale din nou.

Golul egalizator le-a dat moral celor de la Tottenham in acest duel, insa tot avantul creat a fost in zadar, asta dupa ce in minutul 43 Son il faulta in careu pe Willian. Tot brazilianul si-a asumat executarea loviturii de pedeapsa, iar sutul sau nu a fost anticipat de catre portarul nationalei Frantei, 2-1 Chelsea.

Matic a marcat cel mai frumos gol al competitiei

Situatia trupei lui Antonio Conte nu se simplifica dupa acel gol, atat timp cat Christian Eriksen era inca pe teren. O noua pasa incredibila a playmakerului echipei i-a oferit sansa lui Alli de a puncta din interiorul careului. Executie direct in vinclu a englezului, iar situatia pe tabela s-a echilibrat din nou.

Dupa ce au fost egalati, Conte a decis sa isi trimita in teren doi dintre cei mai valorosi jucatori, Hazard si Costa, iar prezenta acestora pe gazon s-a resimtit in jocul echipei.

Cu un sfert de ora inaintea finalului de joc, o lovitura de colt a fost respinsa de defensiva lui Spurs exact in picioarele lui Hazard si de la aproximativ 16 metri decarul lui Chelsea nu a ezitat sa suteze cu piciorul stang. Sut fara speranta pentru Lloris, la coltul lung, o sansa mare pentru Albastri de a bifa finala.

Semifinala a fost inchisa in minutul 80, asta dupa ce sarbul Matic a inscris cel mai spectaculos gol al finalei, un traseor in vinclu de la aproximativ 25 metri.

2. Tottenham – Chelsea 5-3 / Premier League (2015)

Runda cu numarul 20 din Premier League, desi se juca pe White Hart Lane, avea o mare favorita la victorie, Chelsea Londra. Trupa pregatita de Jose Mourinho jucase impecabil in tur, ocupand pozitia de lider, astfel ca acest meci putea fi inca unul care le asigura un pas mare catre titlul de campioana.
Nu aveam de asteptat mult primul gol nici in acest duel, caci in minutul 18, conform asteptarilor, Chelsea marca. Dupa ce Eden Hazard s-a distrat cu defensiva adversa, sutul sau s-a dus in bara, insa Oscar a fost pe faza si a trimis balonul catre Diego Costa, care a punctat cu poarta goala.

Sprijiniti puternic din tribune de catre spectatori, gazdele trebuiau sa ofere o replica pe masura, iar tanarul Harry Kane, la acea vreme, a sutat plasat din afara careului, pacalindu-l pe Courtois.

Desi nu era rau un rezultat de egalitate in aceste circumstante, Spurs nu s-a multumit cu situatia actuala, iar in minutul 44 Danny Rose ii aducea pe coechipierii sai in avantaj.

Intoarcerea de rezultat i-a debusolat pe jucatorii adversi, iar in cel de-al patrulea minut al celor suplimentare, defensiva Albastrilor o comitea din nou. Harry Kane a fost faultat in careu de Garry Cahill, iar centralul partidei a acordat lovitura de pedeapsa. Towsend a fost desemnat de banca tehnica pentru a executa, iar sutul sau a fost plasat excelent la coltul lung al portii.

Kane, atacantul de clasa al celor de la Spurs

Desi Mourinho a schimbat la pauza, nici tactica acestuia nu il putea bloca pe uraganul Harry Kane. Lejeritatea cu care plasa balonul in coltul portii lui Courtois ii provoca grimase repetate antrenorului oaspetilor.

Poate cel mai in forma om al lui Chelsea din acel duel, Hazard, a fost cel care a reusit sa mai reduca din avantaj in minutul 61, insa trupa sa era oricum mult in spate.

Putea fi un final mult mai disputat decat se anunta daca Lloris nu scotea sutul lui Azpilicueta din minutul 75. Fara a mai avea solutii, oaspetii s-au aruncat in final de partida in atac si inca o data au fost pedepsiti, de aceasta data belgianul gazdelor a punctat, Chadli (min. 78).

Capitanul John Terry a fost cel care a punctat ultimul in acest duel, insa reusita sa nu a mai contat prea mult, soarta partidei fiind deja decisa.

1. Tottenham vs Chelsea 4-4 / Premier League (2008)

Primul loc in topul nostru pentru aceasta confruntare il reprezinta duelul Chelsea – Tottenham din editia 2007/2008. La data acelui duel din runda cu numarul 27, Chelsea era in lupta directa cu United pentru titlul de campioana, in timp ce Spurs avea parte de un sezon mai putin reusit, doar o clasare in zona de mijloc a clasamentului, fara ambitii europene.

Veniti doar cu gandul la victorie, formatia lui Avram Grant a deschis scorul inca din minutul 3. Spre suprinderea celor care au urmarit partida, John Terry avea sa trimita una dintre putinele centrari ale carierei din care se si marca, Didier Drogba fiind pe faza in interiorul careului, punctand cu o lovitura de cap.

Daca analizau mai bine acest duel, cei de la Chelsea ar fi fost mult mai atenti in finala Cupei Ligii la Woodgate, caci stoperul lui Spurs avea sa puncteze si in acest duel cu o lovitura de cap, in minutul 12.

Un atac in mare viteza purtat de Joe Cole le-a oferit sansa coechiperilor sai sa se demarce, iar Essien a preluat rolul de finalizator, o alta ocazie rara in acest meci.  S-a intrat cu 1-2 la cabine, un scor perfect pentru oaspeti.

Greu se pleaca cu 3 puncte de pe Stamford Bridge

Totul parea sa fie decis in minutul 52, atunci cand acelasi Joe Cole era la finalizare de aceasta data, loband foarte exact peste portarul Paul Robinson.

Desi erau inferiori la multe capitole in fata adversarilor, cel mai important fiind cel valoric, baietii lui Harry Redknapp nu au lasat garda jos, Berbatov punctand cu capul pentru 2-3 in minutul 61. Mai era o jumate de ora de jucat si gazdele puteau spera la un rezultat pozitiv.

Dupa ce Cudicini a intervenit cu un reflex foarte bun in fata atacantului Keane, Chelsea nu a mai scapat in minutul 75, dupa ce Huddlestone reusea sa egaleze, cu un sut din interiorul careului.

Rar s-a aparat atat de prost in acel sezon formatia adversa, insa nu aveau timp sa sufere prea mult, caci United de-abia asteptau un pas gresit al acestora. Omul meciului pentru Albastri, Joe Cole, mai puncta inca o data in minutul 80, dupa pasa lui Didier Drogba, si putin peste 10 minute ii desparteau de victoria mult dorita.

Era pacat ca efortul gazdelor sa nu le aduca macar un punct in acest meci, astfel ca in minutul 88 decarul Robbie Keane puncta cu o executie din afara careului. Scor final, 4-4, dupa un meci in care cele doua echipe au luptat din greu pentru a incheia cu dreptul partida.

Chelsea – Tottenham – Statistici

Nu am putut rezuma toate intalnirile acestui duel, tocmai de aceea va lasam statistica meciurilor directe in toate competitiile inca de la prima confruntare. Asadar, cifrele arata in felul urmator:

• Premier League (140 meciuri) : Chelsea (60 victorii) – Egal (34 meciuri) – Tottenham (46 victorii)
• Championship (4 meciuri) : Chelsea (o victorie) – Egal (doua meciuri) – Tottenham (o victorie)
• FA Cup (11 meciuri) : Chelsea (6 victorii) – Egal (doua meciuri) – Tottenham (3 meciuri)
• League Cup (10 meciuri) : Chelsea (5 victorii) – Egal (doua meciuri) – Tottenham (3 meciuri)
• Total (165 meciuri) : Chelsea (72 victorii) – Egal (40 meciuri) – Tottenham (53 victorii)