Boca Juniors – River Plate – Tur – Retur

Boca Juniors – River Plate – Superclasico, asa cum este denumit poate cel mai tare derby al Americii de Sud, nu doar al Argentinei, disputat intre Boca Juniors si River Plate reprezinta un duel pe care orice microbist al fotbalului trebuie sa-l urmareasca macar o data in viata. La mare concurenta cu Barcelona-Real Madrid, Liverpool-Manchester United sau alte dueluri la care mapamondul acorda o atentie distributiva nemasurata, Boca Juniors-River Plate este un fenomen raspandit de peste un secol in fotbalul mondial (1919).

Boca Juniors – River Plate – Mai mult decat un derby

Fondate in prima parte a secolului trecut, River Plate (1901) si Boca Juniors (1905) a starnit, printre altele, si o rivalitate sociala intre acestea. In timp ce formatia Boca Juniors era vazuta ca o formatie sustinuta de clasa muncitoare, rivalii de la River Plate erau vazuti ca favoriti ai elitei, de aici si porecla acestora Los Millionarios.

Au debutat pe cea mai importanta scena a fotbalului din Tara Soarelui Rasare in perioade foarte apropiate istoric, River Plate (1908), respectiv Boca Junior (1913), si chiar din primii ani de nivel profesionist au avut o mentalitate de campioni. Cu toate ca au avut de doborat o formatie ce facea senzatie in acel inteval de timp in Primera Division, Racing Club, campioana tarii timp de 4 ani consecutivi (1915-1919), Boca Juniors si River Plate nu s-a oprit din drumul lor spre notorietate.

Desi nu aveau experienta altor contracanditate in primul esalon valoric al tarii, Los Xeneizes, porecla clubului din Buenos Aires datorita imigrantilor veniti in capitala tocmai din Italia (Genoa), Boca avea sa fie prima formatie dintre cele doua care reusea sa bifeze primul titlul national (1919). Performanta stabilita de Pedro Calomino, Alfredo Grasini si ceilalti membri ai primei generatii de succes a celor de la Boca i-au facut, inca din acele timpuri, pe cei de la River sa-si depaseasca conditia, iar in editia urmatoare, acestia reuseau si ei, la randul lor primul titlu din istorie.

Boca Juniors – River Plate – Tandemul de succes al Primerei Division

Intrucat s-a aniversat in acest an fix un secol de cand Boca Juniors si River Plate au reusit sa isi treaca numele pe lista campioanelor din Argentina, am decis ca in continuare sa parcurgem parcursul acestor formatii pe fiecare deceniu in parte.

1920 – 1930 – Boca a continuat traditia!

Dupa succesul in premiera al celor doua formatii argentiniene, Racing Club si Huracan au fost cele care le-au creat concurenta serioasa in acel deceniu, in special celor de la Boca Juniors. Los Xeneizes au reusit sa castige inca trei titluri nationale in acest interval de timp (1924, 1926, 1930), Ramon Muttis, Ludovico Bidoglio fiind doar cativa dintre printre preferatii tribunelelor de pe La Bombonera.

In acest interval de timp, marea rivala din capitala a acestora, River Plate, se lupta constant sa termine in cealalta divizie a tarii, Asociación Amateurs de Football, insa primul loc nu era posibil din pacate pentru Camilo Bonelli, Juan Iribarren si ceilati jucatori ai acestora. Partea pozitiva a acestui deceniu a reprezentat-o ca din anul 1927 cele doua divizii ale tarii s-au unit, Asociación Amateurs de Football si Asociación Argentina de Football – Copa Campeonato, River – Boca devenind un duel ce se disputa regulat doar intr-o singura divizie.

1931-1940 – Inceputul monopolului

Unirea tuturor formatiilor intr-o singura liga s-a produs doar pana in anul 1931, atunci cand aveam parte de o noua separare in doua divizii a formatiilor tarii. Spre norocul formatiilor din capitala, acestea erau imperecheate in aceeasi liga, Liga Argentina de Football, una in care si-au impartit dueluri pe masura pe parcursul intregului deceniu, spre deosebire de deceniul anteriori in care nu evoluasera una impotriva celeilalte din 1919 si pana in 1927.

Au fost superioare din toate punctele de vedere celorlalte formatii ale campionatului, caci cu exceptia formatiilor San Lorenzo si Independiente, lupta la titlu s-a dat numai intre Boca si River. Au fost cate 4 campionate castigate de ambele parti, un monopol absolut, Francisco Varrallo, Ernesto Lazzatti (Boca), respectiv Bernabe Ferreyra, Eladio Vaschetto (River Plate) fiind printre cele mai rasunatoare nume ale fotbalului argentinian.

1941-1950 – Se face rocada

Pentru prima oara in istorie de cand cele doua formatii au activat impreuna in primul esalon, Milionarii aveau sa termine un deceniu mult mai bine decat rivalii sai ”italieni”. Amadeo Carrizo, Angel Labruna si Alfredo di Stefano au fost printre cei mai valorosi jucatori din istoria lui River Plate, talentul acestora fiind valorificat in competitiile interne. Raportul titlurilor a fost de 4-2 in favoarea alb-rosiilor, un scor foarte strans, de altfel, caci si Boca s-a clasat in permanenta pe primele doua pozitii alei ligii. Principalele dueluri au fost, de asemenea, foarte echilibrate, insa tot fanii de pe El Monumental (stadionul lui River) aveau sa sarbatoreasca mai multe victorii impotriva rivalilor, scor 10-8.

1951-1960 – River, River, River!

Anii ’50 au fost de departe cei mai frumosi din lunga istorie a clubului River Plate, asta si din cauza superioritatii evidente in fata celor de la Boca. Angel Labruna, Felix Lostau, Omar Sivori si, inclusiv, antrenorul Jose Minella sunt si astazi in memoria suporterilor lui River gratie celor 5 titluri castigate in intervalul 1952-1957. Aceasta cascada de trofee i-au eclipsat pentru inca un deceniu pe cei de la Boca, care traversau poate cea mai neagra perioada din istoria clubului, fiind depasiti la numarul de titluri pana si de cealalta formatie tare din oras, Racing Club (doua la numar).

1961-1970 – Dueluri in Copa Libertadores

Daca timp de cateva decenii cele mai consacrate formatii ale Argentinii s-au duelat numai in campionatul intern, incepand cu anii ’60 se organiza cea mai tare competitie intercluburi intre cluburile sud-americane, una cunoscuta de toata lumea sub denumirea de Copa Libertadores. Si cum toata lumea dorea sa castige sinonima Champions League din America de Sud, Boca Juniors si River Plate nu se excludeau nici ele din aceasta lista.

Dupa doua decenii in care River a reusit sa fie echipa autoritara a Argentinei, la Boca s-a construit o noua generatie de succes, nume precum Antonio Roma , Ángel Clemente Rojas, Ramón Héctor Ponce fiind doar cateva din senzationala trupa a acestora din anii ’60. Pe langa faptul ca si-au zdrobit marii rivali in competitia interna, Los Xeneizes au reusit sa castige duelurile cu River in ambele confrunari din Copa Libertadores.

1971-1980 – Obiective indeplinite

Per-total, a fost un deceniu in care atat River, cat si Boca, si-au indeplinit mare parte din obiective. In timp ce Fillol, Passarella, Merlo si compania aveau o campanie de succes pentru Los Millionarios in Primera Division, fiind cea mai puternica echipa a tarii, Rubén Suñé, Jorge José Benítez, Vicente Pernía aduceau si ei un trofeu la fel de impresionant pe La Bombonera : Copa Libertadores (1977). Scenariul trofeelor impartite s-a repetat si in cel al meciurilor directe, echipele impartindu-si suprematia fiecare: River – Primera Division ; Boca – Copa Libertadores.

1981-1990 – Poate doar Maradona o putea opri pe River

Pare un titlu cam pompos, caci legendarul jucator argentinian a jucat doar un sezon in anii ’80 in tricoul lui Boca, insa cu acest in teren suntem siguri ca altfel ar fi fost nivelul uneia dintre cele mai sustinute echipe ale Americii de Sud. Dar, fara Maradona plecat in Europa, River a reusit sa fie pentru inca un deceniu echipa etalon a Argentinei. Pe langa succesul national, River Plate a fost formatia care a dat cei mai multi jucatori echipei nationale la CM din 1986, unul pe care Albicelestes l-au obtinut pentru a doua oara in istorie. In timp ce la Boca se schimbau antrenori pe banda rulanta, din cauza palmaresului mult sub asteptari (un titllu), Milionarii aveau sa sparga gheata si in competitia continentala, reusind sa se impuna in finala contra columbienilor, America de Cali.

1991-2000 – Ayala, Ortega si Crespo impun respect

River Plate a avut, probabil, cea mai buna linie ofensiva in ultimul deceniu al secolului trecut.  Triul Ortega – Crespo – Enzo Francescolia a reusit sa sperie defensivele adverse ani la rand, iar trofeele nu au intarziat sa apara in curtea echipei pe care Ramon Diaz a coordonat-o atat de bine. Desi in campioantul intern, cei de la Boca au trebuit sa indure pentru inca o perioada superioritatea marilor rivali din punct de vedere al palmaresului, acestia au contribuit la imaginea fotbalului argentinian in Copa Libertadores. Hegemonia echipelor braziliene in aceasta competitie a fost intrerupta doar de greii Argentinei, River (1996)  si Boca Jrs (2000)

2001 – 2010 – Renaste Boca!

Daca pe plan intern Boca Juniors se descurca foarte bine contra celor de la River in Superclasico, problema acestei formatii venea atunci cand se tragea linia de final. Devenise deja frustrant sa fie de multe ori in spatele acestora, astfel ca trebuia sa se construiasca o noua formatie ce bifa marea perfromanta. Intrucat in anii ’90 se bazau, in momente cheie ale partidei doar pe Chelo, asa cum era poreclit atacantul Marcelo Delgado, in primul deceniu al secolului XXI, echipa avea sa se intareasca cu jucatori ce aveau sa fie cunoscuti si in Europa. Carlos Tevez, Fernando Gago sau Juan Roman Riquelme aveau sa-i dea o mana de ajutor in atac lui Martin Palermo, succesorul lui Delgado, astfel ca zambetul pe buze a revenit pe Bombonera.

Boca – River – Cele mai tare dueluri din ultimul deceniu

Dupa o scurta retrospectiva a activitatii celor doua formatii, e timpul sa ne indreptam atentia si catre cele mai importante spectaculoase dueluri dintre Boca si River, perioada aleasa fiind una pe care o puteti observa din subtitlu. Superclasico s-a jucat si in afara granitelor, mai exact in fazele finale ale Cupei Libertadores, asadar nu ratati rememorarea, printre altele, si a acestora.

Boca River 2-0 / Superliga Clausura (2011)

River Plate a traversat cea mai neagra perioada din istoria sa in urma cu peste un deceniu, iar in anul 2008, din cauza problemelor financiare, clubul avea sa retrogradeze in liga secunda, pentru prima oara, dupa anul 1907. Retrogradarea marilor rivali a reprezentat un pasaj mult mai accesibil pentru Boca, drept dovada si castigarea titlului din Apertura in anul 2011. Totusi, clubul de pe La Bombonera nu putea sarbatori prea mult absenta rivalilor, iar la data de 15 mai 2011, Boca – River se juca din nou cu aceeasi intensitate nebuna.

Cu toate ca editia de Clausura era pierduta de ambele formatii inaintea etapei cu numar 14, Velez fiind echipa ce se parea ca va aduna laurii de aceasta data, derby-ul reprezenta un motiv destul de intemeiat perntru ambele de a-si salva din imaginea aratata in fata fanilor. Atmosfera de pe La Bombonera era una electrizanta, ca intotdeauna de altfel, astfel ca nu era niciun impediment pentru cele mai iubite echipe ale tarii in a oferi un fotbal de calitate.

Interzis la victorie pe La Bombonera

Desi nu castigasera de aproximativ 7 ani ani pe La Bombonera, precedentul succes fiind adus de legendarul Cavenaghi, River arata o forma foarte buna in startul partidei, cu cateva actiuni destul de periculoase la poarta lui Lucchetti. Tot acest avant luat de baietii lui Matias Almeyda avea sa fie intrerupt, brusc, in minutul 28 atunci cand goalkeeperul Carrizo comitea una dintre cele mai mari erori ale carierei sale de jucator profesionist. Mai exact, in urma unei lovituri de la coltul terenului executate de specialistul gazdelor, Pablo Mouche, portarul lui River isi introducea balonul in proprie poarta, intr-o zona in care nu era presat de niciun jucator advers.

Dupa trei minute de la primul gol al intalnirii se declansa iadul pe arena de aproximativ 50.000 locuri, dupa ce cel mai titrat atacant al acestui deceniu din echipa acestora, Martin Palermo, isi dubla avantajul.

De la 2-0 era foarte greu ca vreo formatie de pe acest continent sa ii mai poarta intoarce pe Boca pe teren propriu, insa actualul jucator al lui Quilmes, argentinianul Hugo Pavon era foarte aproape de a-i mai aduce pe River in meci, in minutul 57, insa incercarea acestuia a fost scoasa de catre unul dintre fundasii adversi.

Boca River 1-2 / Superliga (2014)

Daca tot vorbeam despre ultimul succes al lui River Plate pe terenul celor de la Boca, tocmai catre un duel in care Milionarii castigau in sfarsit pe terenul rivalilor din Buenos Aires ne vom indepta. Mai exact, pe data de 31 martie 2014, derby-ul Americii de Sud oferea inca un episod, unul dintre cele 214 jucate pana in prezent.

Primul act al confruntarii a produs un fotbal pe contre, unul obisnuit pentru fanaticii acestei confruntari, insa spre dezamagirea celor care doreau o cascada de goluri, aceasta nu se intrezarea. Un 0-0 la pauza, un rezultat care nu ajuta niciuna dintre formatii, poate doar pe River deoarece se clasau putin mai bine decat rivalii sai.

Aceasta criza afisata pe tabela nu putea sa dureze la nesfarsit, astfel ca in minutul 57, actuala perla a clubului West Ham, argentinianul Lanzini reusea sa puncteze dupa o cursa purtata in mare viteza printre apararea oaspetilor. Reusita mijlocasului ofensiv ii ducea mai aproape de primul titlu din 2008 pe cei de la River, insa aceasta stare de euforie avea sa dureze doar zece minute. Unul dintre cele mai sonore nume publicului larg din ultimul secol al celor de la Boca, argentinianul Juan Roman Riquelme, executa magistral o lovitura libera in minutul 67, una care aducea egalarea pe tabela de marcaj.

Lanzini, eroul milionarilor in derby

Pentru primul titlu din acest deceniu, formatia antrenata de Ramon Diaz chiar trebuia sa reuseasca o misiune destul de ingrata in finalul partidei, insa valoarea le dadea, cu certitudine, acest drept. Daca actiunile din ultima treime nu pareau sa aduca avantajul dorit pe tabela, trupa vizitatoare reusea golul victoriei in urma unei faze fixe. In minutul 86, atunci cand putina lume se mai astepta ca vreuna dintre formatii sa reuseasca cele 3 puncte, duoul pe filiera argentiniana Lanzini-Mori se sincroniza la capacitate maxima. Aceasta victorie a fost una dintre cele mai placute victorii realizate de River in Superclasico in deceniul precedent, mai ales ca le aduceau mai aproape de titlu dupa o pauza de 6 ani si insemna, totodata,  realizau primul succes de pe acest teren dupa un deceniu de esecuri.

River Boca 2-4 / Superliga (2016)

Dupa doua partide pe La Bombonera, ne mutam atentia, in sfarsit, si catre o partida de pe Estadio Monumental. Inaintea rundei cu numarul 13 din Superliga aveam parte de o confruntare intre cele mai in forma echipe, astfel ca cei peste 70.000 de suporteri care asistau la partida trebuiau sa-si incurajeze favoritii asa cum stiau ei mai bine.

Desi in ultimul timp River – Boca devenise o confruntare care se transa destul de sec, media de goluri fiind mai scazuta fata de deceniile viitoare, fanii acestui derby aveau parte de o surpriza placuta in aceasta intalnire din ultima luna a anului 2016.

Balul avea sa fie deschis dupa doar 13 minute de joc, asta si datorita unei pase filtrante de mare geniu al lui Carlitos Tevez. Idolul tribunelor de la revenirea din Italia (Juventus) il gasea bine demarcat pe partenerul din atac, Bou, executia acestuia demonstrand de ce joaca la una dintre cele mai bune formatii ale continentului.

Indiferent ca te numesti Boca, de pe stadionul Milionarilor nu scapi fara a fi supus unei presiuni constante, iar in minutul 34 argentinianul Driussi reusea sa marcheze un gol ce il lasa pe goalkeeperul Werner spectator si la propriu, si la figurat. Ba chiar mai mult, dupa alte sase minute de joc, fanii alb-rosiilor erau in culmea fericirii, Alario fiind cel care reusea sa puncteze gratie unei lovituri de cap. Iata ca in doar cateva minute, River intorcea rezultatul de pe tabela si ingreuna extrem de mult situatia lui Schelotto la cabine.

Cel mai spectaculos meci al Argentinei

Din fericire pentru legenda lui Boca, jucator la aceasta formatie in intervalul 1997-2007, baietii sai beneficiau si de multa sansa la golul egalizator stabilit de catre Tevez. Salvator in prima repriza la multe din ocaziile oaspetilor, Batalla isi ingropa coechipierii in minutul 62, atunci cand pierdea balonul chiar in fata lui El Apache, asa cum era poreclit atacantul lui Boca.

Cireasa de pe tort era reprezentata de executia aceluiasi Tevez in minutul 81. Omul meciului, de departe, argentinianul trimitea din marginea careului de 16 metri mingea direct in vinclul portii lui Batalla, o executie ce necesita o tehnica superioara. Obligati de context sa atace hazardat in finalul partidei, jucatorii lui River au neglijat spatiile din defensiva, motiv pentru care erau taxati inca o data in ultimul minut de joc. Scapat pe contraatac, atacantul intrat de putine minute, Centurion, avea sa lobeze cu multa calm pe omologul din poarta adversa, o reusita ce dadea drumul de sarbatoare in celalat colt al orasului Buenos Aires.

Boca River – Copa Libertadores / Finala (2018)

Boca Juniors River Plate 2-2 – Tur

Milioane de suporteri din intreaga lume asteapta cu mare entuziasm Superclasico in fiecare an in Primera Division, asadar o confruntare in finala Copei Libertadores era un bonus de care acestia se bucurau din plin. Totodata, era pentru prima oara in istorie cand cele doua formatii se duelau in finala celei mai importante competitii din America de Sud, astfel ca pe La Bombonera fanii lui Boca creau o atmosfera de nedescris.

Partida a inceput la fel cum au asteptat sustinatorii ambelor echipe, cu fotbal ofensiv din primele minute, insa oaspetii erau cei care amenintau mult mai periculos poarta lui Rossi. Cu toate ca intalneau o formatie dornica de a reusi sa se apropie de marele trofeu inca din aceasta deplasare, Boca avea sa contracareze exact in momentul potrivit. Desi aveam un fotbal de calitate, doar 10 minute de mai desparteau de un scor alb pana la pauza, insa varful argentinian al gazdelor, Abila, puncta pentru 1-0.

A fost, probabil, cea mai scurta bucurie a fanilor lui Boca din acest deceniu contra marii rivale, caci la cateva secunde distanta, golul egalizator era afisat pe tabela de marcaj. Reusita avea sa fie semnata Lucas Pratto, paradoxal, unul dintre argentinenii care jucasera mare parte din cariera in tara rivala, Brazilia. Desi era o confruntare foarte apropiata din toate punctele de vedere, nu avea sa se intre la egalitate la pauza, deoarece nou-intratul Benedetto avea sa in inlocuiasca cu brio pe Pavon, punctand cu o lovitura de cap pentru 2-1.

Dramatism total in finala Copei Libertadores

Trei goluri inca din prima repriza a finalei si mai avem la dispozitie inca trei. Ce iti puteai dori mai mult de la acest eveniment? In ciuda faptului ca evoluasera bine in primul act, Milionarii se vedeau condusi, un rezultat pe care Gallardo dorea sa il intoarca in favoarea sa pentru mansa retur.

Startul reprizei secunde incepea la fel ca primul, cu doua echipe greu de separat valoric, iar acest lucru trebuia sa se reflecteze si pe tabela de marcaj. Daca cea mai buna ofensiva din aceasta competitie nu gasea spatiile necesare pentru a puncta pentru 2-2, ajutorul venea din partea jucatorilor lui Boca. Fundasului central al gazdelor, argentinianul Izquierdoz, inscria, cu siguranta, cel mai nefericit autogol din cariera, o executie ce il lasa spectator pentru a doua oara in acest duel pe portarul Rossi. 2-2 si inca 30 minute de fotbal adevarat, insa intrebarea era: Cine va beneficia de avantaj inaintea meciului retur? Dezavantajati clar inaintea returului, Los Xeneizes au incercat sa forte victoria la limita in ultimele minute ale intalnirii, insa Benedetto nu avea sa il invinga din cativa metri pe titularul Argentinei la CM din 2018, goalkeeperul Armani.

Egalitate perfecta la capatul mansei tur, astfel ca returul din Spania avea sa stabileasca care formatie era cea mai buna din America de Sud din acea editie.

River Plate Boca Junior 1-1 (3-1 dupa prelungiri) – Retur

La aproximativ o luna distanta de la meciul spectaculos din turul finalei, stadionul Santiago Bernabeu gazduia partida care avea sa decida campioana acelei editii de Copa Libertadores. Intrucat in aceasta competitie regula golului din deplasare nu se aplica, precum in formatul european, ambele echipe plecau cu sanse egale, mai ales ca returul se juca pe teren neutru.

S-a pornit din nou foarte ofensiv acest duel, fara multe menajamente, astfel ca ne asteptam din nou la o ploaie de goluri. La fel ca si in partida din tur, golul plutea in aer, insa nu avea sa vina decat in minutul 44. Dupa o buna prestatie in precedentul Superclasico, Benedetto era trimis inca din primul minut in aceasta batalie, astfel ca argentinianul avea sa-i rasplateasca increderea lui Gallardo la prima mare ocazie inregistrata. Scapat singur cu Armani, acesta a gasit culoarul liber, iar la pauza Boca Juniors pleca cu prima sansa.

La doar 45 minute distanta de un esec ce putea fi cu greu gestionat, River a inceput actul secund mult mai hotarata sa isi faca jocul propriu, iar rezultatele aveau urmari pe tabela de marcaj. Salvarea venea in cele din urma pentru Milionari in minutul 68, tot de la acelasi Pratto, cel care puncta dintr-o pozitie foarte buna, gratie unei pase venite de la mijlocasul Fernandez.

In premiera, trofeul s-a decis pe taram european

S-a intrat in prelungiri, dupa 180 de minute de fotbal spectaculos, astfel ca presiunea partidei atingea noi cote. Din pacate pentru echipa care era considerata vizitatoare in acest duel, eliminarea lui Barrios din minutul 90+2 le aloca, automat, sansa a doua in aceasta partida. Erau aproape 30 minute de inferioritate numerica, lucru pe care cea mai titrata formatie din istoria Argentinei avea sa profite.

Desi se aparasera destul de compact, cei de la Boca aveau sa fie penalizati de o executie de toata frumusetea, trimisa de columbianul Quintero. In pana de timp, Boca a fortat in ultimele zece minute ale intalnirii, insa in ultimul minut al meciului, Pity avea sa-i administreze lovitura de gratie marii rivale. Partida s-a incheiat cu scorul de 3-1, o victorie pe care fanii lui River nu o vor uita nici in urmatoarele cateva decenii, mai ales ca venea intr-o competitie asa de importanta.

Boca River – Copa Libertadores / Semifinale (2019)

River Boca 2-0 (Tur)

La putin timp distanta de la acea finala electrizanta, Boca – River se disputa din nou intr-o faza superioara a Cupei Libertadores, faza semifinalelor. Daca in meciurile anterioare primul gol se intrezarea destul de tarziu, de aceasta data arbitrul Cunha avea sa ia o decizie importanta: penalty pentru River. Columbianul Borre avea sa-si asume responsabilitatea loviturii de departajare, una care avea sa fie trimisa cu mult calm pe centrul portii, pentru 1-0.

Inca din startul partidei, Boca avea o misiune dificila pe El Monumental, insa replica nu avea sa fie una prea pozitiva. Multe intrari la limita din partea jucatorilor lui Alfaro, semnalizate cu cartonase galbene, faulturi comise din cauza unui joc totul diferit a ceea ce discutasera dinaintea partidei. S-a intrat in cele din urma cu vestiar minim la cabine in favoarea lui River, un rezultat care nu conta prea mult in economia calificarii.

Nici intrarea in teren a celui mai experimentat jucator al lui Boca, Tevez, nu avea sa revitalizeze evolutia coechiperilor sai, iar in minutul 70 o faza colectiva de toata frumusetea construita de echipa gazdelor avea sa fie finalizata de extrema Fernandez.

Nu a mai fost loc de vreo revenire in aceasta confruntare, astfel ca la retur Boca trebuia sa joace la intensitate maxima pe tot parcursul partidei pentru a spera la o revenire .

Boca River 1-0 (Retur)

Pe La Bombonera au avut loc de-a lungul timpului multe reveniri spectaculoase, aceasta fiind si speranta fanilor lui Boca inaintea celui mai important meci al finalului de sezon. Desi se anunta ca intotdeauna un meci la cel mai inalt nivel, din pacate pentru fanii neutrii, dar si cei ai lui Boca, in mod special, primul act al confruntarii nu avea sa aduca nici macar un sut pe cadrul portii. Mai erau 45 minute de joc

Multumiti de scorul de pe tabela, elevii lui Gallardo au abordat actul secund cu o tactiva mai defensiva, in timp ce Alfaro isi trimitea in teren si ultimele resurse ofensive de care beneficia. A fost o repriza dominata cap-coada de Boca, iar cu zece minute inainte de finalul partidei nou intratul Hurtado aducea cateva sperante pe chipul suporterilor gazda.

Au fost cateva minute pe care echipa vizitatoare le-au indurat cu foarte multa presiune pe umeri, insa in cele din urma River Plate reusea sa le administreze gazdelor inca o eliminare grea de descris in cuvinte. Cu toate acestea, milioanele de fani ai lui Boca aveau sa mai uite de acest insucces, caci in marea finala, Palmeiras aveau sa ii razbune, reusind sa se impuna in finala cu scorul de 2-1, gratie dublei semnate de Gabriel Barbosa in minutele 89, respectiv 90+2.

River Boca – Statistica meciurilor directe

Clasicul Argentiei va fi si in urmatorii ani un regal fotbalistic, insa daca am fi sa tragem linie in acest moment pentru a realiza o departajare intre aceste doua echipa, statistica sta in felul urmator:

• Primera Divison (210 partide) : River Plate (69 victorii) – Egaluri (64 meciuri) – Boca Juniors (77 victorii)
• Copa Competencia Jockey Club (3 partide) : River Plate (doua victorii) – Egal (un meci)
• Copa Centenario de la AFA (o partida) : River Plate (o victorie) –  Egal (un meci)
• Copa Adrian Escobar (o partida): Egal (un meci)
• Copa de Competencia Britanica (o partida): Boca Juniors (o victorie)
• Supercopa Argentina (o partida) : River Plate (o victorie)
• Copa Libertadores (28 partide) : River Plate (9 victorii) – Egal (8 meciuri) – Boca Juniors (11 victorii)
• Copa Sudamericana (doua meciuri) : Boca Junios (o victorie) – Egal (un meci)
• Supercopa Libertadores (doua meciuri) : Egal (doua meciuri)

• Total : River Plate (83 victorii) – Egal (78 meciuri) – Boca Juniors (89 victorii)