Benfica – Portimonense – Confruntarea dintre cluburile portugheze de fotbal ce activeaza in acest moment (editia 2020/2021) in Liga NOS (prima divizie a tarii) a devenit populara in randul microbistilor in anii ’80 ai secolului trecut, atunci cand se acestea se intalneau intalneau in timp relativ scurt in careul de asi ai Cupei Portugaliei. Desi apogeul rivalitatii se petrecea acum cateva decenii, nici acum nu este vazuta cu ochi rai, caci de 3 ani se intalnesc la cel mai inalt nivel posibil.
Fondate in prima parte a secolului trecut (Benfica – 1904 ; Portimonense – 1914), cele doua grupari nu au bifat rezultate asemanatoare in cadrul acestui sport. Daca trupa din capitala a fost foarte bine sustinuta din punct de vedere financiar inca din primii ani, la polul opus jucatorii din orasul Portimao au fost nevoiti sa-si plateasca singuri echipamentul si deplasarile. Revenind la ce ne intereseaza mai mult, planul sportiv, primele dueluri intre cele doua formatii s-au jucat in editia 1976/1977. Favorita categorica a fost, la fel ca si in prezent, Benfica, cea care era de departe si cea mai buna echipa a tarii in acea perioada, una ce avea in componenta jucatori de mare clasa, precum Nene, Sheu sau Manuel Bento. Valoarea acestora s-a vazut si pe teren, Vulturii administrandu-le oaspetilor doua infrangeri, dintre care una destul de categorica, scor 5-1.
Anii ’80 au fost, poate, cei mai buni din istoria celor de la Portimonense din mai multe puncte de vedere. Pe langa faptul ca au jucat tot deceniul pe prima scena a tarii, performanta neegalata de atunci si pana in prezent, Alvinegros a reusit sa ajunga si de trei ori in semifinalele Cupei Portugaliei. In doua randuri acestia au dat peste Benfica, formatie ce continua sa acumuleze trofee pe banda rulanta. Pe Estadio da Luz, celebra arena a echipei din capitala, s-au jucat ambele dueluri, unele in care de fiecare data au avut castig alb-rosii. Victoriile, unele care aveau sa fie repetate si in finale, aveau sa vina la fel de usor, 2-0 (1983) si 4-0 (1987), cu Nene one-man show.
Pentru a va da seama cat de puternici sunt cei de la Benfica pe plan intern, ei bine, partida disputata intre cele doua la data 28 octombrie 1989 vorbeste de la sine. In deceniul in care cei de la Portimonense reuseau prima si ultima, pana in prezent, calificare intr-o cupa europeana (Cupa Uefa 1985), Benfica stabilea recordul acestei confruntari. Cu un Mats Magnusson in forma de zile mari, atacantul suedez marcand 3 goluri, trupa pregatita de Sven-Goran Eriksson se impunea cu 5-0, aceasta fiind cea mai mare diferenta ca scor dintre cele doua formatii pana in prezent.
In ciuda faptului ca nu a fost o formatie ce a jucat in mod regulat in prima liga a tarii, Portimonense a avut, totusi, destule sanse de a-i invinge pe oponentii din acest articol, insa acest lucru s-a realizat destul de tarziu am putea spune. Momentul despre care amintim s-a jucat pe 2 ianuarie 2019, o partida in care pe Estadio Municipal de Portimao favoritii locali ii invingeau pe Vulturi (2-0) din a 31-a incercare in campionat.
Mai facem un popas in campania 2018/2019, asta pentru ca dorim sa reamintim si replica alb-rosilor din retur. Cu o dorinta foarte mare de revansa, una care trebuia oricum obtinuta, caci se bateau cap la cap pentru titlul de campioana cu rivala din Porto, jucatorii lui Bruno Lage s-au mobilizat foarte bine si au reusit o performanta de care fanii de pe Da Luz cu siguranta au fost mandri. Scorul final de pe tabela de marcaj a aratat un 5-1 pentru gazde (Silva – dubla, Seferovic – dubla, Jonas / Tabata), trei puncte extrem de importante in economia clasamentului, acestia terminand sezonul cu doua puncte avans in fata Dragonilor, celebrand al 37-lea titlu national.
Cu bune, cu rele, formatia din sudul tarii reuseste sa se mentina de cativa ani in cea mai buna divizie a tarii, astfel ca aceasta rivalitate va mai oferi curand inca doua episoade. Evenimentele in sine se vor juca, cel mai probabil, pe 27 decembrie 2020 (Benfica vs Portimonense), respectiv 21 aprilie 2021 (Portimonense vs Benfica). Pana cand ne vom bucura de spectacolul oferit de cele doua formatii, noi propunem sa facem incheiem acest articol cu o scurta retrospectiva a duelurilor din campania incheiata nu cu mult timp in urma, 2019/2020.
Prima partida dintre cele doua cluburi s-a disputat in runda cu numarul 9, o perioada in care dezechilibrul parea mai mare ca oricand. Cu 7 victorii din 8 posibile plus sustinerea a peste 40.000 de fanatici, gazdele intalneau un Portimonense mai mult decat modest, cu doar o victorie in campionat pana la ora partidei.
Cotati de toti specialistii ca out-sideri, elevii antrenati de Antonio Folha erau cat pe ce sa amuteasca tribunele in startul partidei. Marea ocazie a trupei vizitatoare a survenit in urma unei centrari excelente trimise de catre decarul Talaba, dar care nu a fost fructificata din doar cativa metri de colegul acestuia, Yuri.
In astfel de partide trebuie sa profiti cu orice pret de sansele ce iti sunt oferite, o expresie foarte des intalnita, dar care se potrivea si de aceasta data. La interval de doar cateva minute, Vulturii contau si ei in atac, si chiar pe tabela de marcaj. Responsabil cu golul era Andre Almeida, fundasul punctand cu o lovitura de cap dintr-un plonjon spectaculos (min.17). Aceasta avea sa fie, de altfel, singura reusita a primei reprize, un avantaj care trebuia majorat cat mai rapid de Vulturi.
Pauza avea sa fie un sfetnic si mai bun pentru Benfica, golul secund fiind inregistrat la doar cateva zeci de secunde de la reluarea jocului. Mai precis in minutul 47, tot un fundas, Ruben Dias, fotbalist plecat intre timp la Manchester City, puncta cu latul, din cativa metri, spre frustrarea goalkeeperului Ferreira.
Dublarea avantajului parca le-a luat o piatra de pe suflet campionilor, acestia continuand sa domine copios restul partidei. Spectacolul finalului de meci i-a apartinut brazilianului Vinicius, un alt jucator ce a ajuns intre timp in Regat, marcator a doua goluri intr-un relativ scurt de timp (min. 63 si 65).
Batuti fara drept in apel in tur, la fel ca in multe alte randuri, alb-negrii erau cumva obligati sa obtina un rezultat pozitiv in runda cu numarul 26 a campionatului. La distanta de 6 puncte de prima pozitie salvatoare, gazdele primeau o Benfica la fel de determinata, caci aceasta era la egalitate de puncte cu FC Porto. Cu destul de putine partide ramase, campionatul avand 34 de etape in Portugalia, nu era loc de pasi gresiti, partida fiind in acest sens una destul de palpitanta.
Fara a putea fi sustinuta de catre suporteri, o decizie aleasa de guvernul tarii, Portimonense pierdea din start un aliat puternic, iar acest lucru s-a resimtit si pe tabela in startul partidei. Doar 18 minute au rezistat pe tabela jucatorii antrenati de Paulo Sergio, cel care preluase intre timp banca tehnica. Dupa o faza blitzkrieg a oaspetilor, portughezul Pizzi se afla la finalizare, trasorul acestuia fiind trimis sub bara portii aparate de Gonda.
Gazdele isi complicau singuri situatia din aceasta partida, asta dupa ce fundasul Possignolo dadea pur si simplu pe langa minge, dandu-i sansa lui Almeida sa finalizeze din pozitie de 1 la 1 cu portarul. Cu mult calm, fundasul trimitea pe langa portarul japonez, bifand o performanta demna de apreciat pentru un jucator cu aceasta pozitie din teren: gol in ambele partide.
Cu un 2-0 la cabine, soarta celor trei puncte parea in mare parte decisa, insa aveam parte de o repriza secunda complet surprinzatoare. Fara a putea sparge defensiva organizata de Ruben Dias cu multa minutiozitate, gazdele au pus mare accent pe fazele fixe, o tacica ce a fost cu succes in minutul 67. Jucatorul ce pastra suspanul pentru ultima parte a partidei era mijlocasul Clemente, autor al unei lovituri de cap imparabile pentru Vlachodimos.
Desi reusisera sa puncteze in acest duel, cei de la Portimonense nu erau bagati in seama destul de serios, insa audienta si chiar unii jucatori ai oaspetilor aveau sa isi schimbe pararea cu un sfert de ora inaintea fluierului final. O executie de zile mari, una dintre cele mai frumoase ale etapei, era reusita fundasul lateral Tavares, brazilianul punctand cu un sut, de la mare departare, direct in vinclu. Nu a mai avut Vladichomos ce apara in ultimele minute ale intalnirii, dar nici colegii sai nu au fost mai inspirati la finalizare, astfel ca acestia au trebuit sa se multumeasca cu un rezultat de egalitate, un pas ce a contat foarte mult in pierderea titlului.