Atletico Madrid – Getafe – Catre o confruntare madrilena ne vom indrepta atentia in cadrul acestui articol, una care a debutat in fotbalul spaniol cu putin timp in urma, chiar la inceputul anilor 2000. Nu este cea mai apriga confruntare a capitalei, principalele rivale ale celor doua fiind Real (pentru Atletico) sau Leganes (pentru Getafe), insa in ultimele sezoane a devenit din ce in ce mai populara.
Cele doua echipe care activeaza in prezent in La Liga, despre Atletico Madrid si Getafe vorbim, nu au prea multe lucruri in comun de-a lungul timpului, istoria fiind de partea celor porecliti Los Colchoneros. Infiintati in anul 1903, cei de la Atletico erau deja o echipa consacrata in momentul in care cei de la Getafe isi puneau bazele in fotbalul spaniol. In anul 1983, atunci cand Getafe intra si ea in aceasta aventura frumoasa numita fotbal, nu mai putin de 16 trofee le separau pe cele doua formatii. Timp de aproximativ 8 decenii Atleti s-a tot dezvoltat, motiv pentru care in momentul primei confruntari directe cu oponentii din acest articol erau mari favoriti.
Intrucat in secolul anterior Getafe nu a reusit sa avanseze prea mult pe scara fotbalului spaniol, primele meciuri oficiale ale acestei confruntari aveau sa se dispute in Segunda Division. Daca in ziua de azi de vine greu a crede ca finalista de Champions League din editiile 2014 si 2016 ar putea retrograda, ei bine la finele secolului trecut echipa din Madrid intampina ceva vreme. Forma foarte buna cu Penev, Pantic sau Simeone (antrenorul de astazi al lui Atletico) in teren disparuse dupa acel sezon 1995/1996, cel in care isi adjudecasera titlul, astfel ca echipa ce isi disputa in acest moment partidele pe arena Wanda Metropolitano se afla in scadere de forma.
Singurele confruntari din liga secunda dintre cele doua formatii pana in prezent, caci nu aveau sa se mai intalneasca in acel esalon, aveau sa fie la discretia celor de la Atletico, insa nu asa de categoric pe cat am fi anticipat. Cu un 2-1 pe teren propriu si un 1-0 pe teren advers, Atletico si-a atins obiectivul in cele doua manse, insa aveau in fata un adversar care retrograda in a 3-a divizie a tarii, un aspect care evidentiaza si mai mult criza din jocul formatiei care are in acest moment nu mai putin de 10 trofee doar in La Liga.
Preluarea clubului de catre Angel Torres Sanchez, si in ziua de azi investitor la Getafe, in anul 2002 avea sa schimbe fata clubului in anii ce au urmat. Dupa ce au reusit sa se intoarca in Segunda Division, Geta a reusit in anul 2004 un loc doi care le-a asigurat prezenta, in premiera, in primul esalon al tarii. O echipa potent financiara precum Atletico nu putea ramane prea mult timp cantonata in acel nivel inferior, astfel ca in momentul promovarii lui Getafe erau si ei, de asemenea, prezenti.
Pe Coliseum Alfonso Perez, arena din 1998 a celor de la Getafe, a fost programata prima partida oficiala dintre cele doua grupari, iar rezultatul avea sa fie unul putin surprinzator. S-a terminat 1-1, cu Larena marcator pentru gazde, respectiv Pachon pentru oaspeti, acesta fiind primul rezultat pozitiv obtinut de micuta echipa in fata rivalilor locali. Si in retur Getafe s-a ridicat la un nivel foarte inalt, punctul obtinut in deplasare (2-2) fiind destul de valoros pentru moralul acestora.
Sa duci o lupta cu Barcelona si Real Madrid timp de 38 de etape nu este o misiune deloc facila insa, in editia 2013/2014, Atletico avea sa o indeplineasca cu succes. Cu unul dintre cei mai buni tehnicieni ai lumii in acel moment, despre Diego Simeone vorbim, formatia din capitala chiar se putea lupta de la egal cu Messi, Ronaldo si compania, dar pentru asta trebuia sa-si adjudece partidele mai ”usoare”. In scurta istorie a acestei confruntari, la data 23 noiembrie 2013 se stabilea cel mai mai mare diferenta de scor. Pe Vicente Calderon (arena demolata in anul 2017), Atleti reusea sa se impuna in fata unei echipe cu aspiratii europene (locul 7 in acel moment pentru Getafe) cu un impresionant, 7-0 (David Villa – dubla, Raul Garcia – dubla, Diego Costa, Adrian, Lopo Garcia – autogol).
Intrucat rezultatele vorbesc in acest sport, cele mai bune repere ale acestei rivalitati dintre Atletico Madrid si Getafe sunt chiar ultimele doua meciuri directe. Singurele astfel de partide s-au derulat in La Liga, motiv pentru care chiar catre ele ne indreptam atentia.
Tintarul La Liga a stabilit ca meciul de debut al celor doua formatii sa fie chiar una in dauna celeilalte. Pe Wanda Metropolitano peste 55.000 de spectatori asteptau entuziasti debutul elevilor lui Simeone in noua campanie, insa in fata lor nu venea un adversar chiar facil, Getafe fiind o formatie ce terminase editia anterioara pe un loc foarte bun (pozitia a 5-a).
Fara prea multe ocazii de gol, doar doua suturi pe cadrul portii, ambele expediate de gazde, insa primul act avea sa fie unul foarte palpitant. Daca primul moment in care echilibrul avea sa fie rupt era chiar aparitia primului gol, unul semnat de Morata, mai aveau loc alte doua evenimente importante in primul act. Pe fondul unui inceput de meci nu tocmai asa cum si-a dorit, varful oaspetilor, Molina, vedea direct cartonasul rosu pentru un fault din spate produs lui Thomas.
Cu un om in plus si avantaj pe tabela, Los Colchoneros nu au beneficiat prea mult timp de acest lucru, caci la interval de 4 minute distanta venea randul lui Renan Lodi sa fie trimis la cabine. O lovitura de cot i-a adus cel de-al doilea cartonas galben, astfel ca in repriza secunda aveam parte de un duel 10 la 10.
Aceasta noua organizare i se potrivea manusa tot trupei argentinianului, iar la putin timp dupa pauza Morata avea sansa de a bifa dubla. Nu tocmai un specialist al loviturilor de pedeapsa (exemplu – capitolul Chelsea), ibericul a ratat aceasta oportunitate, sutul sau fiind anticipat foarte bine de catre portarul Soria.
Fara a demonsta un fotbal de inalta calitate, Getafe putea pleca, totusi, cu un punct din aceasta deplasare, insa nici sansa nu avea sa fie de partea lor. La singura mare ocazie la poarta lui Oblak, mingea expediata de catre nou-intratul Angel izbea bara transversala, o executie ce a taiat, pentru cateva secunde, respiratia fanilor gazdelor. A fost ultima sansa pentru Getafe in acest duel, caci in ultimele minute baietii lui Cholo au strans bine liniile si au reusit sa se impuna. La limita, insa tot 3 puncte insemnau.
Daca partida din tur a fost programata chiar in partida de debut, de aceasta data cele doua isi dadeau intalnire in penultima etapa. Inaintea rundei cu numarul 37 cele doua formatii inca erau ancorate cu cateva obiective. Daca pentru formatia gazda o victorie ar fi insemnat calificarea pentru editia urmatoare in preliminariile Europa League, Atleti avea nevoie de cele 3 puncte pentru a-si consolida ultima pozitie de podium in fata celor de la Sevilla.
Desi nu aveau parte de suportul suporterilor la acest duel, din cauza pandemiei de coronavirus, cei de la Getafe se mobilizasera singuri, iar in prima parte a partidei erau foarte aproape de a deschide scorul. Ceea ce ii impiedica de aceasta data nu era nici bara transversala si nici portarul Oblak, ci fundasul central Felipe. Incercarea lui Jaime Mata, un transfer foarte bun realizat de Getafe in anul 2018, reusea sa-l pacaleasca pe portarul sloven, dar de pe linia portii fundasul brazilian reusea sa-si gaseasca resursele de energie pentru a respinge.
O echipa total diferita pe teren advers, de aici si distanta fata de marile rivale Real si Barca in clasament, Atletico, nu il deranja prea mult pe Soria, motiv pentru care la cabine s-a intrat la egalitate, scor 0-0.
Mijlocas defensiv la origini, Marcos Llorente parca explodase in acest sezon din momentul venirii de la marii rivali, Real Madrid. Eroul madrilenilor in returul de pe Anfield, contra campioanei lumii Liverpool, isi demonstra inca o data calitatile ofensive, sutul sau din afara careului fiind o enigma totala pentru Soria.
Eliminat in partida tur pentru un gest pueril, atacantul Angel era cel care dorea sa-si aduca colegii inapoi in partida, insa incercarea sa din minutul 65 facea diferenta intre un portar de mijlocul clasamentului si unul de talie mondiala. Oblak reusea sa anticipeze din timp intentia varfului spaniol, astfel ca executia, una foarte reusita de altfel, putea fi amortizata in timp util.
Daca ai in forma cel mai bun portar al campionatului spaniol din ultimii ani, poti juca mult mai degajat si tocmai asta faceau vizitatorii in finalul de meci. Jucatorul care le dadea lovitura de gratie gazdelor si ii aruncau, totodata, in afara locurilor de cupe europene era partenerul lui Llorente din linia mediana, ghanezul Thomas.
Au trecut fix doua decenii de la momentul primei confruntari dintre Atletico Madrid si Getafe si, pana la noi dueluri, nu ne ramane de facut decat sa va lasam afisata statistica acestuia. Mai exact, in cele 34 de dueluri oficiale intre cele doua cluburi spaniole, situatia sta in felul urmator: