Arsenal – Newcastle – Pentru a va da seama despre traditia confruntarii Arsenal – Newcastle, va oferim un mic pont: dateaza de pe vremea cand regina Victoria se afla pe tronul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei. Daca inca nu v-ati dat seama, ei bine, va ajutam noi: este o confruntare foarte veche ce dateaza din secolul al XIX-lea.
Infiintate la sfarsitul secolului XIX (Arsenal – 1886; Newcastle – 1892) cele doua formatii britanice au oferit publicului larg prima confruntare din istorie la data de 2 septembrie 1893. Partida s-a desfasurat in esalonul secund valoric al acestei tarii, una in care aveau sa isi dispute partidele doar in acel secol, scorul final fiind Woolwich Arsenal 2-2 Newcastle United. In returul de pe St James’ Park aveam sa aflam care echipa s-a impus pentru prima oara in istoria acestei confruntari, iar aceea Newcastle cu un neverosimil 6-0.
Dupa cum v-am spus si anterior, Arsenal si Newcastle au jucat una impotriva celeilalte pana in anul 1898, atunci cand Cotofenele (porecla celor de la Newcastle), sub comanda lui Frank Watt, cel mai longeviv si de succes antrenor din istoria clubului, au reusit prima promovare in prima liga din istorie.
In tot acest timp, chiar daca au suferit un esec usturator in primul sezon al confruntarile directe, Arsenal a incheiat la egalitate cu Newcastle in ceea ce priveste raportul victoriilor din acel secol, 4-4, prima victorie a tunarilor contra rivalilor din acest articol fiind consemnata la data de 24 noiembrie 1894, Newcastle United 2-4 Woolwich Arsenal.
Dupa promovarea formatiei din nord-estul tarii in anul 1898 in prima divizie valorica a tarii, duelurile directe Newcastle – Arsenal au stagnat pentru o perioada de 6 ani de zile, caci atat le-a trebuit celor de la Arsenal sa faca si ei pasul spre topul fotbalului britanic. In timp ce formatia preluata de scotianul Phil Kelso in anul promovarii se straduia sa se acomodeze nivelului primei ligi, Newcastle reusea sa castige, printre altele, primele 3 titluri nationale din istorie (1905, 1907, 1909), tandemul Bill Appleyard-Albert Shepard fiind unul de succes pentru Cotofene.
Poate ca in acest vi se pare anormal ca Newcastle sa ii domine cu atata autoritate pe cei de la Arsenal, insa in acele vremuri formatia din capitala nu putea tine pasul cu acestia, drept dovada si retrogradarea din anul 1913, dupa aproximativ un deceniu de fotbal de cea mai buna calitate.
Intreruperea fotbalului in Regat din cauza primului razboi mondial a insemnat, automat, anularea tuturor partidelor directe, printre care si Arsenal – Newcastle, insa confruntarea noastra avea sa redebuteze din anul 1920, dupa ce londonezii primeau un loc inapoi in prima divizie valorica a acestei tari.
In momentul intoarcerii acestora, Newcastle deja nu se mai bucura de faima din trecut, era o echipa situata la mijlocul clasamentului, insa sfarsitul deceniului le-a regasit pe ambele formatii cu progrese vizibile. In timp ce Arsenal a obtinut primul loc secund din istorie (1926) si a jucat si prima finala FA Cup (1927), Newcastle reusea sa isi mai adauge in visterie FA Cup (1924), dar si ultimul campionat castigat pana in prezent (1927).
Am ajuns, dupa cateva decenii, la momentul de rascruce in cadrul caruia suprematia avea sa o detina cealalata formatie, Arsenal Londra (denumirea echipei din 1921). Ne referim la anii ’30 ai secolului trecut atunci cand Ted Drake, Jack Lambert, Eddie Hapgood sau Alexander James si multi alti jucatori au transformat-o pe Arsenal in cea mai valoroasa echipa a deceniului din fotbalul englezesc, obtinand si primele titluri din istorie.
In ceea ce priveste disputele directe, acestea au incetat in intervalul 1934-1948, retrogradarea celor de la Newcastle corelata cu declansarea celui de-al doilea razboi mondial fiind motivele pentru care fanii au uitat putin de aceasta disputa. Cu toate acestea, nu putem omite din acest articol finala de FA Cup castigata de Newcastle impotriva celor de la Arsenal din 1932, scor 2-1.
Chiar daca in mare parte din secolul trecut, Arsenal – Newcastle nu a mai fost la acelasi nivel, caci valoarea londonezilor era una superioara, au mai fost doua perioada in care anticiparea rezultatului final era o misiune cu grea putinta.
Primul interval de timp la care ne raportam este cel de dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial. Dupa acest eveniment istoric cu un deznodamant ce a afectat intreaga omenire, fotbalul s-a reluat in Regat, iar cei de la Newcastle dadeau semne ca pot ajunge din nou printre cele mai puternice echipe ale tarii. Jackie Milburn si George Robledo au creeat un nou parteneriat de vis pentru suporterii de pe St James’ Park, iar in perioada 1948-1955 echipa obtinea clasari in prima parte a clasamentului plus 3 trofee FA Cup.
Au fost, de asemenea, dueluri foarte tari cu tunarii, caci si ei au obtinut un titlu de campioana in tot acest timp, victoriile lui Newcastle cu 5-2 (1954) si 5-1 (1955) fiind cu greu digerate de londonezi. Chiar daca au fost infrangeri la scor, cea mai dureroasa a venit in finala FA Cup din 1952, atunci cand Arsenal pierdea din nou trofeul contra celor de la Newcastle, scor 1-0.
Din pacate pentru fanii Cotofenelor si pentru aceasta confruntare, acele victorii nu le-au adus continuitate in viitor, astfel ca dupa aceasta perioada foarte buna din istoria clubului s-au detasat vizibil de plutonul fruntas.
Este adevarat ca nici cei de la Arsenal nu au fost intotdeauna sezoane convingatoare, anii ’60 demonstrand perfect aceasta perioada neagra, insa contra celor de la Newcastle, per-total, le-au fost superioari in deceniile urmatoare.
Aceasta superioritate ce nu parea sa fie pusa sub semnul intrebarii a fost intrerupta pentru putin timp ce-i drept, doua sezoane, insa o perioada pe care fanii lui Newcastle au trait-o din plin. Intervalul 1995-1997 a fost ultimul pana in prezent, in care Cotofele au inregistrat rezultate mai bune decat Tunarii, iar acestea se datoreaza, in mare parte, lui Alan Shearer.
Legendarul atacant englez venit de la Blackburn a adus o noua stare de spirit in vestiar, prin golurile marcate pe banda rulanta in Premier League, astfel ca echipa putea dupa multi ani sa spere la mai mult. Au fost doua clasari pe locul secund, in spatele celor de la Manchester United, ce le-au adus prezente in Champions League, unele care au ajutat acest club sa fie din nou pe buzele microbistilor si din afara granitelor.
Chiar daca Shearer a facut istorie in tricoul acestei formatii, Newcastle nu a mai putut fi comparata de pe aceeasi pozitie cu Arsenal dupa cele doua sezoane, caci antrenorul francez al tunarilor, Arsen Wenger, a inabusit performantele acestora cu cele 3 titluri de campioana obtinute (1997, 2002, 2004). Pe langa titlurile din Premier league, Arsenal si-a luat, in sfarsit, revansa in fata celor de la Newcastle in ultimul act din FA Cup, editia 1997-1998, atunci cand s-au impus cu scorul de 2-0.
Este adevarat ca din anul 2004 londonezii nu au mai obtinut nici un titlu in Premier League, insa tot s-au clasat constant in Top 4, spre deosebire de Newcastle care a traversat o criza acuta de rezultate (doar un loc 5 in anul 2012).
Primul lucru pe care fanii il fac atunci cand aud de o confruntare directa este sa-si aduca aminte de rezultatul final si de felul in care s-au desfasurat partida, astfel ca cel mai bun medicament pentru a va reimpospata memoria este acela de a va prezenta cateva dueluri Arsenal – Newcastle ai ultimilor ani.
Incepem in forta aceasta lista cu un duel din runda cu numarul 26 a editiei 2010-2011 de Premier League. Inaintea acestei partidei de pe St James’ Park aveam o favorita clara la victorie, Arsenal, echipa clasata pe locul 2 si neinvinsa din runda cu numarul 17. De partea cealalta, gazdele de la Newcastle se aflau la mijlocul clasamentului, pozitia a 10-a astfel ca abordau finalul de campionat fara o mare presiune pe umeri.
Partida a inceput conform asteptarilor celor care au ales sa joace ca pont in confruntarea Newcastle Arsenal pe oaspeti, caci in minutul 3 de joc acestia erau in avantaj. Rusul Arshavin i-a pus in valoare foarte bine viteza lui Walcott, extrema lui londonezilor desprinzandu-se foarte usor de fundasii adversi, urmand a trimite balonul pe langa portarul Harper.
Dupa doar un minute de joc, audienta asista inmarmurita la scorul de pe tabela, caci baietii lui Wenger reuseau sa isi dubleze avantajul. La capatul centrarii aceluiasi Arshavin s-a aflat fundasul central Djorou, elvetianul trimitand cu capul fara speranta pentru goalkeeperul advers.
Jucatorii antrenati de Alan Pardew nu puteau sa treaca peste aceste momente critice, iar in minutul 10 asistam la un scor de neprezentare. Walcott s-a distrat cu Enrique in flancul drept de atac, trimitand in cele din urma balonul in fata portii, acolo de unde van Persie a sutat necrutator.
Desi Newcastle tot incerca sa demonstreze ceva si pe partea ofensiva, in minutul 26 unii dintre suporteri aveau sa ia o decizie pe care, cu siguranta, au regretat-o la final. Centrarea lui Sagna din banda dreapta l-a gasit demarcat pe decarul echipei, iar olandezul a reusit dubla, de aceasta data cu o lovitura de cap. Scor 0-4 la pauza, insa ce avea sa urmeze in actul secund e greu de spus in cuvinte.
La doar 5 minute de la reluarea celei de-a doua repriza, Diaby avea sa fie eliminat, insa si in 10 oameni Arsenal avea un avantaj categoric pe tabela.
Primul gol reusit de jucatorii gazdelor a fost reusit in minutul 69 dupa un penalty comis de Koscielny si transformat de Barton. Era, totusi, un drum prea departe pentru a mai salva ceva din acest meci.
Pana si asistentul gresea in defavoarea gazdelor, anuland un gol regulamentar reusit de Best, insa atacantul gazdelor nu ceda si in minutul 75 puncta pentru 2-4, cu un sut din cativa metri.
A fost un asediu total in aceasta repriza la poarta tunarilor, iar defensiva acestora o comitea din nou cu 7 minute inaintea terminarii timpului regulamentar. Barton il invingea, inca o data, pe Szczesny de la punctul cu var, motiv pentru care suporterii gazdelor sperau la cel putin un rezultat de egalitate.
Arsenal nu a reusit sa traga suficient de timp in ultimele minute, nu au tinut liniile mai ridicate, asta si sub fondul presiunii, iar in minutul 88 se declansa nebunia pe arena istorica a echipei. Tiote prindea perfect un sut din voleu din afara careului, o executie ce le-a asigurat punctul pentru care au muncit in toata aceasta repriza. Scor final, 4-4, un rezultat ce i-a incomodat pe tunari in lupta la titlu.
Dupa doar un sezon de la acel meci menit pentru a fi povestit nepotilor, Arsenal si Newcastle aveau sa ofere fanilor Premier League un alt duel antologic. Partida se disputa de aceasta data pe Emirates Stadium (arena celor de la Arsenal) in ziua de 29 decembrie 2019. Era prima etapa din returul acelui sezon, unul dificil pentru ambele formatii, in care Arsenal lupta pentru un loc de Champions League, iar Newcastle pentru evitarea retrogradarii.
La fel ca si in duelul prezentat anterior, primul jucator care deschidea scorul era englezul Theo Walcott, cu un sut din interiorul careului pe langa olandezul Tim Krul. Ne aflam la jumatatea primei reprize, iar trupa lui Pardew trebuia sa schimbe din mers tactica. Au reusit acest lucru, iar la pauza s-a intrat la egalitate, 1-1, dupa ce sutul lui Demba Ba din lovitura libera l-a invins pe goalkeeperul polonez al gazdelor.
Asa cum va asteptati, repriza a doua a fost una nebuna, prima reusita fiind semnata in minutul 51 de Oxlade Chamberlain, cu un sut la coltul lung de la marginea careului. Nu avea sa fie golul desprindarii de pe tabela, caci dupa o ora de joc era din nou egal, 2-2, marcator Marveaux cu poarta goala.
Doar 4 minute au fost cele doua echipe la egalitate, caci neamtul Podolski puncta si el cu capul, dupa o actiune demna de laudat a decarului Jack Wilshere. Cotofenele inca erau in partida cu 20 minute de minute inaintea fluierului final, asta si datorita lui Demba Ba care facea o partida mare in acea seara, senegalezul punctand pentru 3-3, profitand de neatentia lui Gibbs.
Minutul 73 de joc punea in valoare filiera engleza a tunarilor, Gibbs-Walcott, extrema lui Wenger sutand din intoarcere sub bara portii lui Krul pentru 4-3.
Dupa aceasta reusita, Wenger a trimis in teren cel mai bun jucator care da randament de pe banca de rezerve din Premier League, compatriotul Giroud, francezul facand spectacol in ultimele minute. Doua goluri in interval de 3 minute pentru varful tunarilor, iar soarta partidei era pecetluita. Walcott a mai punctat si el o data in minutul 90+3 pentru cel mai mare succes al londonezilor impotriva lui Newcastle din deceniul trecut.
Tot decembrie, dar sezonul 2014-2015, iar Arsenal si Newcastle isi dadeau din nou intalnire pe Emirates Stadium. Ultima data cand se intalnisera in aceasta luna a lasat in urma o partida de generic, astfel ca acest duel era asteptat cu foarte mare intensitate. Partida era programata in runda cu numarul 16, cu londonezii mari favoriti inca o data.
Sprijiniti si de cei peste 50.000 spectatori din tribune, Arsenal a inceput partida pe val si, dupa cateva ocazii ratate, francezul Giroud deschidea scorul cu o lovitura de cap din apropierea punctului de la 11 metri (min.15).
Oaspetii puteau intra si ei in acest duel, insa actiunea plecata dintr-o faza fixa nu a putut fi concretizata de catre acestia, caci Szczesny avea o interventie foarte buna la incercarea lui Gouffran din minutul 34. S-a intrat cu avantaj minim pentru tunari la cabine, dar partida nu era jucata intru-totul.
Cu toate acestea, actul secund punea in prim plan valoarea individuala a jucatorilor echipe gazda, primul care a iesit la rampa fiind spaniolul Cazorla, autor al unui gol de mare finete (min.54).
Executia mijlocasului le-a dat idei coechipierilor sai, iar primul care a incercat, dar a si reusit, inca un artificiu tehnic a fost autorul primului gol, Giroud. Finalizarea francezului l-a lasat masca pe portarul Alnwich, cele 3 puncte fiind in mare parte acontate.
Minutul 63 reprezenta si golul de onoare al celor de la Newcastle din acest duel, marcatorul in urma acelei faze fixe fiind spaniolul Ayoze Perez, membru important al echipei in deceniul trecut.
Reusita omului ofensiv al Cotofenilor nu a prea contat in economia partidei deorece in minutul 88 omologul sau din tabara lui Arsenal, Cazorla, puncta dintr-un penalty pentru 4-1.
Ne apropiem cat mai mult de prezent, caci urmatoarea calatorie in timp se opreste in anul 2018. De aceasta data se juca pe St Jame’s Park, in etapa cu numarul 34, o partida cu o miza mai mare pentru oaspeti (clasarea pe ultimul loc de UCL). Cotofenele aveau un sezon destul de decent, locul 10, astfel ca puteau spera la un rezultat pozitiv din acest duel.
Din nou intre cele doua echipe intervenea valoarea individuala, in minutul 14, atunci cand parteneriatul Aubameyang-Lacazette, ambii jucatori veniti pe sume considerabile in Premier League, conlucra pentru deschiderea scorului.
Servant la primul gol, gabonezul putea puncta si el in minutul 20, insa executia sa era interceptata de catre capitanul Lascelles. Si Iwobi si-a incercat sansa, cateva secunde mai tarziu, insa golul avea sa vina in poarta lui Cech. Dupa o centare in mare viteza venita din flancul drept, Perez nu a avut ca solutie decat de a suta din prima, iar executia sa la prima bara si-a atins scopul.
S-a jucat pe contre in acest prim act, cu ocazii de ambele parti, astfel ca scorul de egalitate de la pauza era unul mai mult decat echitabil.
In repriza secunda s-a pus aspect pe suturile de la distanta, insa acestea nu au fost cadrate asa cum isi doreau destinatarii. Arsenal era nevoita sa forteze victoria in acest duel din nord-estul tarii si pentru asta au platit un pret scump in minutul 68. Defensiva oaspetilor a fost prinsa destul de avansata, iar contraatacul gazdelor a beneficiat de cateva brese, una dintre acestea, pasa catre Ritchie, fiind finalizata de scotian cu un sut pe deasupra lui Cech.
Acel gol primit le-a turnat plumb in ghete jucatorilor lui Wenger, caci nu au mai reusit sa creeze actiuni periculoase de poarta pana la finalul partidei. Tot gazdele au fost cei care au avut marile ocazii pe final, astfel ca in acea deplasare Arsenal pierdea, in totalitate, contactul cu Top 4.
Ultimul duel Arsenal – Newcastle din lista noastra si din lista acestor confruntari s-a jucat la data de 26 februarie 2020. Inaintea duelului din runda cu numarul 26, gazdele, desi nu mai pierdusera de 5 etape, se aflau pe un dezamagitor loc 10, in timp ce Newcastle se clasa putin mai jos, locul 12. Pentru a mai spera la un loc de cupa europeana, echipa lui Arteta trebuia sa termine acest duel cu toate punctele posibile, in timp ce pentru Newcastle si un egal era bine-venit in contextul din momentul de fata.
Tunarii au dominat prima repriza, insa nu au existat probleme serioasa la poarta lui Dubravka, astfel ca acel scor de 0-0 de la pauza nu a mirat pe nimeni, ambele echipe cam apatice in acest duel.
Oaspetii au continuat sa se apere pe doua linii si sa dea lovitura din fazele fixe, asa cum au facut in multe randuri in sezonul 2019-2020, insa in minutul 53 tactica trebuia schimbata, caci Aubameyang puncta cu o lovitura de cap din centrarea celui mai scump transfer al acelui sezon pentru londonez, Pepe.
In minutul 56 avantajul se dubla, dupa ce extrema franceza a lui Arsenal finaliza, cu un sut din interiorul careului, pasa lui Saka.
Putea fi o sansa foarte buna de ii incurca pe cei de la Arsenal in acest duel, insa Newcastle a fost depasita la toate capitolele in acea dupa-amiaza pe Emirates.
Toti oamenii trimisi de Arteta in atac pentru acest duel au punctat pana la final, dupa ce in minutele 89, respetiv 90+4, Ozil si Lacazette si-au trecut numele pe lista marcatorilor.